Piața muncii. Viitorul muncii este uman, dar condus de liderii care stăpânesc tehnologia

♦ Liderii de companii, recrutorii și reprezentanții unei industrii în care tehnologia este vitală pentru evoluția businessului se pun de acord când vine vorba despre cum va arăta viitorul muncii: uman, dar controlat de cei care reușesc să țină pasul cu evoluția tehnologică și care reușesc să folosească tehnologia ca pe un mijloc de a îmbunătăți activitatea companiilor lor și viețile angajaților lor ♦ Inteligența artificială nu ne va lua locurile de muncă, spun ei, ci va transforma modul în care muncim, va elimina sarcinile repetitive și ne va face mai eficienți  ♦ Salariile sunt influențate de tehnologie, cererea mai mare pentru specialiști în acest sector duce și la oferte salariale mai bune. 

Perspectiva pieței muncii sub impactul tehnologiei arată că nu ar trebui să privim tehnologia cu teamă și să o vedem ca pe un pericol pentru activitatea noastră profesională, ci să o vedem ca pe un instrument care ne va ușura munca, care ne va face mai eficienți și care ne va împinge să evoluăm, să învățăm pentru a putea ține pasul cu timpurile în care trăim și lucrăm.

Viitorul este uman, dar este al oamenilor care țin bine în mâini frâiele tehnologiei, crede Mihai Zânt, managing partner în cadrul Humanistic, o companie care se ocupă de dezvoltare organizațională, și cofondator al CareerShift.ro.

„Nu ne va înlocui inteligența artificială, ci ne vor înlocui oamenii care o folosesc, deci viitorul muncii este în continuare uman, dar un uman adaptat.  Cred că trebuie să fim toți conectați la ceea ce urmează și să vedem cum putem să construim culturi în care să creăm engagement, mai multă bunăstare”, a spus el în cadrul unei conferințe organizată de OLX.

Reprezentanții industriei de outsourcing, una care nu s-ar putea dezvolta fără tehnologie, estimează că, până în 2030, 60% dintre necesitățile unui job se vor axa în jurul abilităților precum creativitatea, munca în echipă, proactivitatea, adaptabilitatea și cunoștințele digitale, fiind căutați în special angajații cu profil tehnic sau economic.

„Dacă în urmă cu 100 de ani, în romanele științifico-fantastice din vremea lui Karel Capek (inventatorul cuvântului robot) se anticipa că roboții vor înlocui preponderent angajații cu activitate fizică intensă, acum vedem că în realitate îi ajută mai des pe cei cu studii superioare și activitate intelectuală. (…) Dacă reușim să integrăm inteligența artificială în dezvoltarea produselor cu cea mai mare pondere în industria noastră (servicii financiare, IT și HR oferite de peste 65% din companiile respondente conform ultimului studiu ABSL) putem menține România într-o poziție competitivă în regiune, în pofida creșterilor salariale induse de inflație”, a spus pentru ZF Cătălin Iorgulescu, vicepreședinte al Asociației Business Service Leaders în România (ABSL) – asociația reprezentativă a industriei de outsourcing.

Combinând inteligența artificială generativă cu toate celelalte tehnologii, automatizarea muncii ar putea adăuga până la 3,5 puncte procentuale anual la creșterea productivității, susține el. „Cu toate acestea, angajații vor avea nevoie de sprijin pentru a învăța noi competențe, în timp ce unele meserii/posturi se vor schimba semnificativ”, a concluzionat Iorgulescu. Adrian Baron, ITSM EMEA head în cadrul Stefanini, o companie cu două centre de servicii în România, unul în București și unul în Sibiu, susține că piața forței de muncă din viitor va solicita un set diversificat de abilități, înclinând foarte mult către zona de consultanță, activitățile repetitive fiind din ce în ce mai ușor de automatizat. „Pe lângă consultanță, abilități tehnice precum programarea, analiza datelor și alfabetizarea digitală vor deveni din ce în ce mai importante încă din ciclul de învățământ liceal. Progresul tehnologic creează noi roluri și industrii de muncă. De exemplu, în domenii precum inteligența artificială, știința datelor, securitatea cibernetică se observă o creștere semnificativă, oferind oportunități pentru lucrătorii calificați”, a spus el pentru ZF.

 Odată cu apariția noilor tehnologii, cererea de abilități tehnice specifice va crește, iar locurile de muncă ce necesită expertiză în domenii precum inteligența artificială, știința datelor sau dezvoltarea de software au tendința de a solicita salarii mai mari datorită cunoștințelor specializate și experienței necesare, subliniază Adrian Baron. De asemenea, el crede că există un grad de risc ce vine cu tehnologia pentru anumite sectoare și joburi și că acest trend o sa continue și în viitor.

„Factorul principal este automatizarea și implementarea diferitelor tehnologii prin care sunt adresate în primul rând activitățile repetitive, standardizate din punctul de vedere al pașilor urmați, unde omul nu aduce neapărat valoare atunci când le efectuează”, a completat reprezentantul Stefanini. Progresul tehnologic va aduce cu sine noi locuri de muncă, iar printre industriile care beneficiază imediat de acestea se numără inteligența artificială și robotică, analiza datelor și securitatea cibernetică, mai spune Adrian Baron. „Dezvoltarea și implementarea constantă a inteligenței artificiale vor crea mereu nevoia de specialiști în domenii precum dezvoltarea algoritmilor și învățarea automată. Odată cu creșterea volumului de date, va exista o cerere din ce în ce mai mare de specialiști capabili să le analizeze și să faciliteze extragerea informațiilor valoroase din aceste baze de date. Nu în ultimul rând, pe măsură ce totul devine din ce în ce mai conectat, se va accentua importanța protejării datelor și a infrastructurii împotriva riscurilor cibernetice, atât pe plan personal, cât și pentru marile companii și guverne”, a concluzionat el.

 Bogdan Pelinescu, managing director pentru Europa Centrală și de Vest al Luxoft, dezvoltator de soluții IT, crede că este timpul să înțelegem cu toții că, în această lume tot mai tehnologizată, este esențial să ne reconsiderăm sistemele de educație și formare profesională pentru a putea echipa următoarele generații cu abilitățile necesare și că trebuie să fim conștienți și de disparitățile pe care tehnologia le aduce în accesul la oportunități și riscul de marginalizare a celor care nu reușesc să se adapteze rapid la aceste schimbări. „Cred că un aspect crucial va fi modul în care guvernele, industria și comunitățile academice vor colabora în continuare pentru a asigura o tranziție echitabilă și incluzivă către economia digitală. În plus, tehnologia facilitează accesul la piețe de muncă globale, permițând profesioniștilor din România să concureze pentru proiecte internaționale sau să colaboreze cu companii din întreaga lume. Acest lucru poate contribui la alinierea salariilor din anumite sectoare cu standardele internaționale”, susține Pelinescu.

În plus, el subliniază importanța investiției în educație și formare profesională.  „Crearea unor programe de recalificare și upskilling care să răspundă nevoilor emergente ale pieței muncii este crucială pentru a asigura că nimeni nu este lăsat în urmă”, a concluzionat Bogdan Pelinescu.

Anca Fotache, general manager al Booking Holdings Romania și vicepreședinte al ABSL, este de părere că ar trebui să ne punem întrebarea dacă inteligența artificială și tehnologiile emergente schimbă această paradigmă de evoluție și impact.

„Previziunile World Economic Forum sunt că până în 2027 putem asista la o scădere netă de 14 milioane de joburi, dar așteptările sunt ca acest lucru să fie concentrat în anumite sectoare și tipuri de activități și să permită intervenții direcționate și proactive de redistribuire a forței de muncă. În acest moment, nu avem elemente care să ne determine să concluzionăm că ne așteptam la un model total diferit de cel generat de revoluțiile industriale anterioare.

Ceea ce însă pare diferit în acest caz este rapiditatea cu care trebuie să facem ajustarea și complexitatea ajustării în ceea ce privește competențele. Noile tehnologii creează, într-adevăr, o serie de sarcini complementare, însă multe dintre ele necesită un nivel înalt de pregătire și educație”, a explicat ea. Cu siguranță, evoluția tehnologică este unul dintre factorii principali în crearea de noi locuri de muncă, dar nu singurul, mai spune Anca Fotache. „În următorii ani este așteptat să crească foarte mult cererea pentru specialiști în AI și machine learning, dar și pentru specialiști în securitate cibernetică sau specialiști în analiza datelor (data analyst, data scientist, data engineer etc.). Acest trend l-am putut observa și în compania pentru care lucrez”, a detaliat ea.

Resursele umane și avansul tehnologic. Schimbă tehnologia industria de HR? Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman, susține că tehnologia a adus pe piața muncii în ultimii ani inovație în ceea ce privește apariția de noi instrumente de recrutare, menite să simplifice procesele de recrutare. Totodată, ne-am

putut adapta ușor la modul de lucru remote, în contextul în care nimeni nu se aștepta la o pandemie și toate schimbările de comportamente la care piața muncii s-a adaptat aproape în totalitate și într-un ritm alert. „Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă tehnologia, în mod specific AI este clar că în următorul deceniul vom redefini peisajul locurilor de muncă. Instrumente precum ChatGPT și alte tehnologii de procesare a textului, imaginii și vocii sunt așteptate să provoace schimbări semnificative în economiile globale și pe piețele muncii. De asemenea, este de luat în considerare că unii angajați vor fi presați de context să îmbrățișeze ideea de reconversie profesională sau de upskill”, a spus ea pentru ZF.

Când vine vorba de joburi care sunt „în pericol” din cauza tehnologiei, ea menționează acele joburi care implică sarcini repetitive și de rutină, care vor putea fi automatizate ușor, iar acele roluri care implică un grad ridicat de interacțiune personală și colaborare, raționament abstract și abilități de rezolvare a problemelor vor fi mai puțin afectate. „Bineînțeles că la polul opus vor apărea joburi noi și aici preconizez pe cele din sfera dezvoltatorilor AI, dar și specialiști în etică și integritate in utilizarea AI”, susține CEO-ul Prohuman.

Paula Rus, managing partner al Mecler Group, o companie specializată în domeniul resurselor umane, este de părere că apariția tehnologiei a facilitat creșterea muncii freelance și project based, oferind oportunități flexibile de lucru pentru mulți profesioniști, de la dezvoltatori software la creatori de conținut și consultanți digitali.

În plus, ea susține că tehnologia influențează evoluția salariilor în economia locală, având un impact direct asupra structurii forței de muncă, a cererii de competențe tehnologice noi și a redefinirii valorii adăugate de angajați în diferite sectoare. „Avem o piață a muncii dinamică, unde competențele, adaptabilitatea și inovația sunt premiate, reflectându-se în structura și nivelul salariilor. (…) Aș spune că mai curând există sarcini de lucru «în pericol», în special cele repetitive și cele cu valoare adăugată scăzută, în raport cu un posibil cost diminuat prin tehnologizare. Revoluția agricolă și cea industrială sunt exemple istorice care demonstrează capacitatea oamenilor de a naviga printre schimbările aduse de inovațiile tehnologice. În fiecare caz, în timp ce anumite joburi au dispărut, altele noi au fost create, adesea necesitând un set diferit de competențe”, a mai adăugat Paula Rus.

Reprezentanta Mecler Group subliniază că expresia “nimic nu se pierde, nimic nu se creează, totul se transformă” este la fel de actuală și azi, tranzitând istoria și se aplică și în contextul actual al pieței muncii. „Joburile și sarcinile de lucru se transformă, nu dispar pur și simplu, iar oamenii au capacitatea de adaptabilitate și învățare continuă”, a concluzionat Paula Rus.

Gabriel Gătejoiu, HR operations & business development director în cadrul companiei de resurse umane Professional, este de părere că deși linia de demarcație este foarte fină, tehnologia nu va înlocui omul în totalitate. Cu toate acestea piața muncii în viitor va fi marcată de evoluția tehnologiei, care vine la pachet cu o serie de schimbări, dar și de oportunități. „Odată cu evoluția tehnologiei natura muncii și felul în care muncim se schimbă, operațiunile repetitive au fost deja preluate și integrate de tehnologie, efortul fizic este redus comparativ cu 20-30 de ani în urmă, munca de birou solicită preponderent abilități ce duc către zona de comunicare, design thinking, raționament analitic, logica și inovație. Prin urmare, în timp și responsabilitățile unor posturi se vor modifica față de cum sunt acestea descrise astăzi, iar în unele cazuri acestea vor fi complet redefinite.  Deja asistăm la o astfel de regândire a joburilor, dacă ne uităm la zona de retail, producție, logistică, banking, customer support și chiar HoReCa”, susține el.

Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera The People Republic, spune că, în ultimii ani, piața muncii a fost profund transformată de o veritabilă revoluție tehnologică, care a remodelat fundamental modul în care lucrăm, colaborăm și ne dezvoltăm profesional. „Automatizarea, digitalizarea și introducerea inteligenței artificiale (IA) au deschis calea către mai multă eficiență și productivitate, facilitând totodată lucrul la distanță și oferind o flexibilitate mai mare în organizarea muncii. Tehnologia nu doar că a ușurat accesul la o gamă largă de date, esențiale pentru decizii informate, dar a și îmbunătățit procesele de recrutare și selecție”, detaliază el. Această eră tehnologică nu doar că a remodelat infrastructura tradițională a locurilor de muncă, dar a și deschis noi orizonturi pentru inovare și progres în toate domeniile de activitate, crede șeful Lugera.

În viitor, tehnologia va continua să modeleze piața muncii prin inovații precum automatizarea avansată, robotica și sistemele mai sofisticate de inteligență artificială. „Tehnologia va genera noi oportunități de carieră care acum ni se pot părea futuriste. Dinamica pe care o vedem în prezent va duce la apariția unor roluri specializate axate pe dezvoltarea și întreținerea avansurilor tehnologice, precum ingineri în inteligență artificială, specialiști în securitate cibernetică, analiști de big data și experți în robotică și automatizare. Nu doar industriile tradițional tehnologice vor fi profund transformate, dar și sectoare emergente, precum tehnologia verde și dezvoltarea sustenabilă, vor oferi noi oportunități”, concluzionează Bogdan Gabor.

Francesco Zacchetti, country manager al companiei de recrutare Adecco România, subliniază că tehnologia a fost și va rămâne în continuare un aspect determinant al dezvoltării pieței muncii. „Există, într-adevăr, anumite joburi care vor fi adaptate sau eliminate odată cu avansarea tehnologiei. Conform unui studiu recent, 85% dintre meseriile care vor exista în 2030 nu au fost încă inventate. Cu toate acestea, consider că acest lucru creează noi oportunități pentru reconversia și reinventarea forței de muncă, astfel încât să rămânem competitivi și să valorificăm noile oportunități aduse de tehnologie. Evoluția tehnologică va aduce cu siguranță joburi noi și provocatoare în viitorii 25-30 de ani, în special în domenii precum inteligența artificială, robotică, tehnologia informației, cercetare spațială, energie și mediu, comunicații, sănătate digitală, social media și multe altele”, a spus el pentru ZF.