Piața muncii se răcește: companiile vor dicta noile condiții, reducerile de angajați vor fi mai mari decât angajările, creșterea salarială (dacă va fi) va fi sub inflație, ceea ce înseamnă o creștere salarială reală negativă. Doar creșterea din nou a salariului minim mai poate să mai anime piața, dar companiile se opun

Dezmățul bugetar al PSD/PNL din anii anteriori, tensiunile politice transferate în societate și în economie continuă să facă victime.

După scăderea investițiilor private, creșterea taxelor și impozitelor, creșterea inflației și a dobânzilor, reducerea consumului, scăderea creșterii economice, acum s-a ajuns și pe piața muncii: angajările nu mai cresc ci chiar scad, iar salariile au intrat într-un teritoriu negativ.

Piața muncii s-a “răcorit” bine, iar companiile care mai fac angajări noi sunt doar excepții.

Industria automotive, IT-ul și statul, altă dată angajatori susținuți, au intrat acum pe minus. Doar comerțul, logistica și construcțiile mai sunt pe plus, dar și acest plus se diminuează semnificativ.

Din cauza semnelor de întrebare referitoare la stabilitatea politică, evoluția economiei, evoluția taxelor și impozitelor și nu în ultimul rând problema deficitului bugetar, companiile nu prea mai vor să facă noi angajări, deci nici nu mai forțează creșteri salariale.

În iulie, înainte să vină majorarea TVA și celelalte taxe care au intrat în vigoare din august, creșterea salarială față de iulie 2024 a fost de numai 5,2%, iar dacă adăugăm creșterea prețurilor, adică inflația de 7,8% rezultă o scădere reală a salariului mediu de 2,6%. Salariul mediu net a ajuns în iulie la 5.571 de lei, adică 1.100 de euro net.

În august am avut o inflație de 9,9% față de august 2024, iar astăzi, luni, 13 octombrie, ar trebui să vină rezultatele salariale pe luna august, care mai mult ca sigur vor consemna o scădere reală a salariilor. De asemenea, în septembrie vom vedea inflația la peste 10%, ceea ce va mări și mai mult scăderea salarială reală.

2025 va fi primul an din ultimii trei în care creșterea salarială va fi mai mică decât inflația.

Mulți ar spune că încă e bine, că există o creștere salarială nominală, chiar dacă sub inflație, și mai mult decât atât, dacă ai un job.

Atâta timp cât businessul și economia creșteau, companiile făceau angajări și majorau salariile. Acum nu mai suntem în această situație, ci dimpotrivă. Așa că piața muncii a devenit o piață a angajatorilor/companiilor, care setează acum condițiile din piață, iar angajații și cei care vor să se angajeze trebuie să se raporteze la această schimbare.

Având în vedere că economia are o creștere economică zero, chiar dacă în valoare nominală PIB-ul este în continuare pe plus, companiile au devenit mai prudente, ceea ce amplifică și mai mult răcirea pieței muncii și a majorărilor salariale.

Companiile își revizuiesc organigramele și vor încerca să obțină același rezultat, dacă nu chiar unul în creștere, cu același număr de angajați, dacă nu chiar cu un număr mai redus.

Într-o analiză făcută la Conferința ZF Cele mai dinamice companii din România, Liviu Sav, co-fondator al Bridge to Information, o firmă de analiză, a adus în discuție schimbările care se petrec în economie. Spre exemplu, în ultimii șapte ani cifra de afaceri totală a companiilor a crescut cu 78%, profitul s-a dublat, dar numărul de angajați a avut o creștere foarte redusă. Spre exemplu, anul trecut s-a consemnat o scădere cu 3% a numărului de angajați, chiar dacă cifra de afaceri a tuturor companiilor – 918.000 (din care 860.000 microîntreprinderi) – a crescut.

În acest moment aproape toate motoarele de creștere economică s-au gripat. Iar menținerea discuțiilor legate de deficitul bugetar, semnele de întrebare legate de fiscalitatea de anul viitor, plus semnele de întrebare legate de stabilitatea coaliției de guvernare nu ajută deloc businessul și economia, deci nici piața muncii și nici creșterile salariale.

Singurul motor care mai stă la masă este cel legat de creșterea din nou a salariului minim pe economie, unde discuțiile sunt în desfășurare. Guvernul ar avea pe masă varianta unei creșteri salariale în două etape cu aproape 700 de lei brut în total, de la 4.050 de lei la 4.752 de lei. Asta înseamnă o creștere a salariului minim net de la 2.574 de lei la 2.831 de lei.

Pe de altă parte, companiile spun că nu mai pot să suporte o nouă creștere a salariului minim, mai ales în condițiile în care economia stagnează, businessurile stagnează dacă nu chiar scad, iar consumul se reduce.

Pentru companii discuția este mai complexă, pentru că odată ce crește salariului minim, firmele trebuie să majoreze nu numai salariile minime ci și celelalte salarii, cel puțin la nivelul de jos și de mijloc.

2026 va fi un an de stagnare dacă nu chiar de scădere pe piața muncii, noi angajări vor fi doar excepții, reducerile de angajați vor fi mai mari decât angajările, salariile vor avea o creștere de doar o singură cifră, iar pe medie creșterea salarială va fi sub inflație, cel puțin în prima parte a anului viitor.