Piața imobiliară din Suedia s-a prăbușit și a scos la lumină o țară divizată de discrepanțe sociale și financiare uriașe cu miliardari la tot pasul, dar și cu oameni care nu-și mai permit luxul de a avea propria casă

Suedia se situează între Franța și Elveția în ceea ce privește numărul miliardarilor. Pe măsură ce ultra-bogații au început să îngroașe rândurile, tot mai mulți suedezi mai săraci au văzut cum decalajul dintre cei cu bani și cei fără s-a mărit dramatic în ultima vreme. Economia a fost afectată de creșterea inflației în ultimele 12 luni, de majorarea ratelor dobânzii și de o monedă care a continuat să slăbească. Toți acești factori au declanșat cea mai gravă prăbușire a unei piețe imobiliare europene, scrie Bloomberg.

Deși tulburările provocate de războiul din Ucraina au afectat și alte națiuni europene, Suedia este singura economie din regiune care, potrivit previziunilor, se va contracta în 2023.

În centrul problemelor Suediei se află o piață imobiliară disfuncțională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a și dus la extrem.

Boomul imobiliar al țării – care a dus la o creștere a prețurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici și de o penurie de proprietăți de închiriat. Această lipsă de locuințe a împins familiile mai sărace în locuințe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alții să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile și datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu față de cel din Germania.

Până acum, aceste probleme au fost ascunse de banii ieftini și de o economie aflată în continuă creștere. Acum, când ambele se apropie de sfârșit, vulnerabilitățile sistemului sunt expuse. O clasă de mijloc supraîndatorată se confruntă acum cu perspectiva de a nu-și mai putea permite să își plătească ipotecile.

În același timp, în ianuarie, numărul falimentelor corporative a crescut la cel mai ridicat nivel din cel puțin un deceniu, companiile de construcții fiind puse sub presiune. În prezent, se așteaptă ca rata de construcție a locuințelor să scadă la aproximativ jumătate din ceea ce este necesar pentru a ține pasul cu creșterea populației, creând un cerc vicios care crează premisele pentru și mai multe tensiuni asupra problemei locuințelor în viitor.

Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  și a avertizat cu privire la impactul creșterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente și credite neperformante. Aceasta a solicitat în mod repetat reforme în domeniul locuințelor și al impozitelor, fostul guvernator Stefan Ingves criticând nivelul impozitului pe proprietate, care este unul dintre cele mai scăzute din lume.

K2A Knaust & Andersson Fastigheter AB, un constructor și administrator de apartamente de închiriat, a pierdut 70% din valoarea sa de piață de când Riksbank a început să majoreze ratele anul trecut. Acesta și-a amânat aproape toate planurile de construcție din cauza incertitudinii de pe piață.

 „Dacă privim situația din perspectiva societății, este o problemă uriașă. Va exista un mare vid în construcții”, a declarat directorul executiv Johan Knaust.

Problemele se acumulează rapid pentru guvernul suedez, care trebuie să rezolve mai multe crize în același timp.

Șomajul a rămas la un nivel relativ stabil, iar singurele companii care au anunțat disponibilizări au fost Ericsson și Electrolux. Cu toate acestea, creșterea numărului de falimente și încetinirea economiei ar putea schimba datele problemei.

Totodată, cel mai mare fond de pensii din Suedia a suferit o lovitură de două miliarde de dolari ca urmare a prăbușirii Silicon Valley Bank.

La toate aceste dureri de cap la nivel economic se adaugă și o nouă problemă, în contexul în care aderarea la NATO a țării, cu care suedezii păreau să se pună de acord, a fost blocată în dispute geopolitice.