Piața de infrastructură pentru centrele de date din România va trece de 50 mil. euro în 2024. Cum facem să ajungem la o piață de 1 miliard de euro
Piața de infrastructură pentru centrele de date din România este estimată să depășească 50 de milioane de euro în 2024, un ritm aproape dublu de dezvoltare raportat la evoluția pieței din ultimii 3-4 ani, și ar putea să treacă de…
Piața de infrastructură pentru centrele de date din România este estimată să depășească 50 de milioane de euro în 2024, un ritm aproape dublu de dezvoltare raportat la evoluția pieței din ultimii 3-4 ani, și ar putea să treacă de 200 de milioane de euro în următorii ani.
Dezvoltarea accelerată este susținută de interesul tot mai mare din partea companiilor private și a instituțiilor de stat pentru construirea de centre de date noi, în paralel cu nevoia de creștere a performanței energetice a companiilor, în contextul apariției de noi soluții și tehnologii și a posibilității finanțărilor prin intermediul fondurilor europene sau a altor programe de finanțare dedicate sectorului, potrivit lui Mihai Manole, acționar la Tema Energy, furnizor de tehnologie specializat în construcția de centre de date.
“Pentru 2024 și anii următori ne așteptăm la o creștere accelerată a pieței de infrastructură pentru centrele de date. Dacă anul acesta piața va depăși 50-60 de milioane de euro în România, deja o dublare în doar 3-4 ani, în anii următori ne așteptăm să ajungă la peste 200 de milioane de euro pe an. Până acum, deși lucrurile s-au mișcat, totuși România a fost un pic ocolită de investitorii foarte mari din domeniu.Vorbim aici de Google, de Microsoft, de Equinix, Digital Realty și alți coloși care încă nu au făcut investiții pe plan local. Dar iată că acum avem ClusterPower, care a făcut primul pas la Craiova, Portland urmează să contruiască două sau trei mega data center în București, Google prospectează atent piața pentru a deschide data centere în România, Microsoft, de asemenea. Există un potențial imens ca această piață să crească foarte mult în anii următori”, a spus Mihai Manole în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederația Patronală Concordia și susținut de BCR.
El a menționat că printre proiectele substanțiale în această piață se numără cloud-ul guvernamental sau hub-ul Ministerului de Interne, una dintre cele mai mari investiții în data center și digitalizare de infrastructură din România ultimilor ani.
“Sunt convins că piața de infrastructură pentru centrele de date va crește foarte mult, iar dacă ne raportăm la data center plus IT-ul din data center, cred că în câțiva ani va ajunge să fie o piață de peste un miliard de euro euro, deci va conta în PIB, va conta în economia României”.
Businessul Tema Energy a atins în 2023 o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 82 de milioane de lei (16,5 mil. euro), cel mai bun rezultat înregistrat până acum de companie în cei 22 de ani de activitate, cu un EBIDA estimat la final de an de aproximativ 1,8 milioane de euro.
Compania furnizează tehnologie specializată în construcția de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design și proiectare până la livrare, instalare, start-up și servicii de întreținere și suport, atât pentru companii din spațiul public cât și pentru cele din spațiul privat.
“Noi producem centrele de date și le și construim. Producem în sensul în care avem un produs care se numește data center mobil, modular, prefabricat. Practic este un container cu racuri, cu servere în el, care dispune de tot ce are un data center clasic, cu avantajul că are o amprentă mult mai mică, este relocabil și se livrează mult mai repede. Și construim în sensul în care există aceste data centere fixe, clasice, în clădiri sau în locații dedicate, pe care le proiectăm și le amenajăm la cheie, cu toate sistemele și toate instalațiile”.
Referindu-se la portofoliul de clienți, Mihai Manole a spus că acesta este format din companii care provin atât din spațiul privat cât și din cel public.
“Avem clienți din industrie, din automotive, firme precum Continental sau Mercedes sau companii foarte mari de IT producătoare de hardware sau de software, precum Oracle sau NXP Semiconductors, dar avem în portofoliu și companii de stat și ministere, de la Ministerul de Interne sau ONRC sau Universitatea Politehnică, Universitatea București, Guvernul României, fiecare dintre ele investind tot mai mult în ultimii ani în digitalizarea instituțiilor, în hub-uri de servicii pentru cetățeni, astfel încât să se poată depune și obține cât mai multe lucruri online, fără interacțiunea la ghișeu, fără cozi, doar făcând astfel de lucruri și investiții în high performance computing centers, adică în cercetare, dezvoltare și inovație”, spune Mihai Manole.
El consideră că un punct nevralgic în cum ar putea România să captureze cât mai multă valoare adăugată din ceea ce se produce cu capital local îl reprezintă educația.
“Personal, mi-aș dori foarte mult să se investească mult mai mult în educație. Noi chiar am intrat anul trecut într-un program de formare a elevilor de la școli profesionale, care încep încet-încet să reapară pe radar. Deci focus pe educație și focus pe tehnologie, pentru că tot am pierdut atâția pași în educație și s-au omis atâtea lucruri față de progresul din vest, avem capacitatea să recuperăm acest lucru digitalizând mai accelerat educația, actualizând programele, actualizând manualele și digitalizându-le, conectând copiii mai mult la realitate, prin transformarea metodei și a echipamentelor prin care se predă lucrul acesta. Știu că s-au făcut niște pași de către Ministerul Educației, dar sunt niște pași incipienți în care s-au dotat școlile cu niște tablete sau cu niște table interactive. Hai să vedem care sunt pașii următori, cum formăm profesorii în dascăli ai secolului 21, cum adaptăm cu adevărat programa, poate o mai și subțiem și ne focusăm pe materiile cu adevărat cu valoarea adăugată sau care sunt de folos și în viață, dar și în viața profesională”.
În ceea ce privește valoarea contractelor încheiate cu diferite instituții, Mihai Manole a spus că, de regulă, aceasta poate să varieze de la 100.000-200.000 euro până la 1-2 milioane de euro, pentru o infrastructură medie, iar în prezent, clădirile, proiectele mari, ajung până la 10-12 milioane de euro per proiect.
Pentru 2024, Mihai Manole estimează că businessul Tema Energy va depăși 20 de milioane de euro cifră de afaceri, respectiv o creștere de 20- 30%
“2023 a fost de departe cel mai bun an și ne așteptăm ca anul acesta să depășim 20 de milioane de euro cifră de afaceri, deci o creștere de poate 20, poate 30% cel puțin a business-ului, dar sigur că suntem tributari contextului. Adică este o perioadă foarte bună în care se investește foarte mult în IT și în digital,. Ai-ul este pe buzele tuturor și nu doar pe buzelor și toată lumea plătește și investește în zona asta, și evident că și noi profităm de acest context foarte bun în care ne-a prins și foarte pregătiți”.
Care ar fi cele trei sectoare cheie pe care România ar trebui să joace ca să fie un pariu câștigător acest următor deceniu pe care îl avem în față?
♦ Cu siguranță unul este IT-ul. Suntem foarte buni în IT, avem un întreg bagaj care ne recomandă și studii foarte bune în domeniu. În plus, mult talent care vine la pachet cu olimpicii noștri la informatică, la matematică ș.a.m.d., adevărate vârfuri, însă noi avem o întreagă pătură de oameni bine pregătiți.
♦ Zona de cercetare-dezvoltare, care din păcate, este foarte subfinanțată și neglijată în România. Eu cred că avem istoric și referințe foarte bune și mi-aș dori tare mult ca statul să recupereze și să se focuseze mai mult pe zona aceasta, pentru că, fără un lanț end-to-end de producție și de valoare adăugată, rămânem un centru de lohn, și nu doar în industria textilă, ci și în IT, și în agricultură și în multe alte zone în care producem, dar nu ducem produsul la capătul final, iar ulterior la export.
♦ Al treilea domeniu ar fi agricultura, inclusiv agricultură ecologică. Și când spun agricultură nu mă refer la agricultură neapărat la sol, ci la agricultură de tip inovativ, care nu folosește neapărat și nu lasă fără resurse solul.