Petrov și Timișoara - sfârșitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea "acasă"

“AȘEZAREA HUB-ULUI LA TIMIȘOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAȚĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înființat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase și piața de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins ușor să intre în acționariatul unei companii start-up de la Timișoara – erau Moritz Suter și tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, șeful holdingului Franke, avocații Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr și Robert Briner, alături de banca de investiții Lombard Odier & Cie din Geneva.

Astăzi, Petrov, altădată acționar majoritar, mai deține doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunțat recent că își va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-și finanța programul de restructurare și modernizare a flotei de avioane. Acționarii elvețieni ai companiei, care dețin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acționarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiționată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timișoara”, a spus Petrov, președinte și CEO al Carpatair.

Regulile din aviația românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu și jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piața transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafic erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din București existau atunci, preponderent către capitalele economice și politice europene. Piața de nișă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timișoara, orientându-se pe oferirea unor zboruri pe destinații de nișă din piața românească și cea europeană.

„Conceptul a fost unul de succes și a dus la revigorarea multor aeroporturi din România„, spune Paula Ardelean, vicepreședintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Timișoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a țării ca număr de pasageri transportați, de destinații și frecvențe de zbor. În 2008, Timișoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinații: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franța, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina și una în Republica Moldova. Numărul pasagerilor transportați prin aeroportul Timișoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un milion în 2008.

Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timișoara au început când, la sfârșitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

CITEȘTE ȘI cum a devenit low-cost-ul scump

Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair față de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale și anticoncurențiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de prețuri de patru ori mai mici și în prezent. Carpatair obținea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curții de Apel de la Pitești de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentința anterioară a Tribunalului Timiș, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului București de a respinge una dintre reclamațiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situații este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air și aeroportul din Timișoara îndeplinesc principiul investitorului de piață și au adus beneficii substanțiale și creșteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport”, spunea la începutul anului Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air.