Home Servicii financiare Petrolul, aurul sau acțiunile?
Servicii financiare

Petrolul, aurul sau acțiunile?

Găsirea celor mai profitabile sau măcar a celor mai puțin riscante active în care merită investit pune probleme firești în vremuri de incertitudine economică intensă, fie că e vorba de investitori cu experiență sau de amatori. Și modalitatea de a investi e o problemă în sine, care se complică pe măsura trecerii de la simplul depozit bancar la instrumente mai sofisticate.

Petrolul, aurul sau acțiunile?
Petrolul, aurul sau acțiunile? · Foto: Business Magazin

Dacă estimezi că economia se prăbușește, atunci o să preferi să-ți plasezi banii în obligațiuni, în general în produse conservatoare de investiții; dacă estimezi că piețele își revin, atunci investești în acțiuni, rezumă Anupam Gupta, director pentru produse structurate pentru regiunea EMEAîn cadrul Citigroup. Dar cum poți profita de astfel de socoteli, atunci când, ca potențial investitor, nu ai nici aur, nici petrol și nici obligațiuni?
Mulți dintre cititori cunosc, desigur, produsele structurate (sau titluri structurate, note structurate, derivate structurate), situate oarecum la jumătatea spectrului de risc, care începe cu depozitele bancare sau obligațiunile, cele mai puțin riscante, și se încheie cu investițiile în acțiuni sau fonduri cu capital de risc. E vorba de instrumente de investiție compuse dintr-un element cu venit fix, menit să protejeze valoarea investiției inițiale, și un element variabil, derivat din cotația unor active suport (curs valutar, aur, petrol, cereale, acțiuni, obligațiuni etc. și diverse combinații între ele). Avantajul lor e că dau posibilitatea investitorilor să-și diversifice portofoliile, pariind pe unul sau mai multe active fără a fi nevoiți să le dețină, să obțină câștiguri mai mari decât din depozitele bancare, de pildă, și să-și protejeze capitalul investit inițial în proporții variabile, până la 100%.

Produsele structurate reprezentau la nivelul anului 2007 până la 35% din portofoliile investitorilor în țările europene dezvoltate și până la 60% din portofolii în sudul Europei (Italia, Grecia, Spania) și Asia. Dezavantajul lor, evidențiat din plin de criza financiară din 2008, e gradul mai mare de risc decât al instrumentelor tradiționale, incluzând riscul valutar, de lichiditate, de volatilitate a pieței sau de nivel al dobânzilor, riscul de credit al emitentului (de obicei o firmă de brokeraj sau o bancă), precum și faptul că pe durata de valabilitate a titlului, în general între 18 luni și 6 ani, investitorul trebuie să-și țină imobilizați banii în produsul respectiv, întrucât principalul, sau partea de investiție inițială pe care dorește s-o recupereze în orice situație, nu mai e protejat dacă banii sunt retrași înainte de termen.

La Bursa de Valori București se tranzacționează în prezent două categorii de produse structurate, listate și pe piețele din Viena sau Varșovia: certificatele index, emise de grupul Erste și de Raiffeisen Centrobank și având ca active suport indicii Eurostoxx 50, S&P 500, DAX, aurul, petrolul și cursul leu-euro, respectiv certificatele turbo ale acelorași emitenți, având ca active suport indicele DAX, aurul, argintul, petrolul, precum și acțiunile a cinci companii: Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, OMV Petrom, Banca Transilvania și BRD-Groupe SocGen. Diferența dintre ele e că modul de calcul al prețului pentru certificatele turbo determină un efect de levier care amplifică posibilitatea de câștig (creșterea sau scăderea de preț a certificatului long, respectiv short e mai accentuată decât cea a activului suport).

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună