Peste jumătate din locurile alocate în licee tehnologice nu sunt ocupate. Deși angajatorii au inițiat parteneriate cu liceele pentru a-și asigura forță de muncă, România are doar 58 de școli în care există 400 de clase duale

Școlile profesionale din România au avut în anul școlar 2020-2021 un total de 25.000 de absolvenți, adică 17% din cei peste 144.000 de absolvenți de liceu, po­trivit INS, în condițiile în care înainte de Revoluție aceas­tă formă de învățământ avea anual circa 200.000 elevi, arată o analiză realizată de Bookland.

Din cei peste 110.000 de elevi admiși în învăță­mân­tul liceal (anul școlar 2022-2023), peste 44.000 au fost repartizați la licee teh­nologice, însă puțin peste 18.000 de elevi au op­tat pentru rute de șco­la­rizare în învățământul profesional, astfel rămâ­nând libere 23.000 de lo­curi (din cele 41.000 pre­văzute).

Analiza arată că doar 28 de județe au școli pro­fe­sionale și licee teh­nolo­gice, respectiv 58 de școli în care există 400 de clase dua­le, acestea având 19 cer­­tificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenții cer­tificați au rămas angajați în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.

Situația din România este departe de potențialul acesti forme de școlarizare și de nevoile de pe piața muncii, unde tot mai multe companii au dificultăți în a găsi anumite tipuri de muncitori.

Comparativ, în Germania, țara care investește masiv în sistemul dual de formare profesională, sunt peste 330 specializări, rata de angajare a absolvenților e de 90% și 500.000 persoane obțin anual certificatul de competențe profesionale, 400.000 de companii fiind implicate în proces.

În Elveția, 4 din 5 locuri de ucenicie sunt oferite de IMM-uri, cele mai căutate meserii fiind angajat comercial, lucrător socio-medical/asistențial, informatician, electrician, angajat în logistică, bucătar, muncitor necalificat în industria confecțiilor. În Austria există și programe de 13 luni pentru orice vârstă, nu doar pentru absolvenții de gimnaziu. Iar în Bulgaria sunt 159 școli cu clase duale și 654 companii implicate (în comparație cu România, unde doar 200 firme au semnat astfel de parteneriate până acum).

După anii 1990 meseriile existente la acea vreme s-au împărțit în 20 grupuri, apărând și prima lege care stabilea durata studiilor în școlile profesionale la 2 sau 3 ani.

La începutul anilor 2000, în România se introduc Școlile de Arte și Meserii drept formă de învățământ secundar cu durata de 2 ani accesibilă absolvenților de clasa a 8-a. La final, elevul putea opta să-și continue liceul la zi, în loc de seral. Din păcate la finalul anilor 2000, ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, aceeași care le-a introdus, le-a și desființat.

În 2016 a apărut cadrul legislativ pentru învățământul profesional dual, provocarea de a convinge companiile să contribuie financiar la formarea viitorilor angajați căzând exclusiv pe umerii liceelor tehnologice.

În 2019 un alt ministru a semnat un ordin prin care învățământul profesional a devenit obligatoriu pentru elevii care obțin sub media 5 la Evaluarea Națională din 2020, aceștia nemaiavând dreptul să se înscrie la liceu.

Sistemul de învățământ este denumit ÇdualÈ deoarece combină ucenicia într-o companie cu învățământul profesional într-o școală profesională / un liceu tehnologic. Această formă de organizare a învățământului profesional & tehnic are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev -părinte/tutore și unitatea de învățământ.

Instituția educațională asigură formarea teoretică tehnică (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul oferă resursele umane și financiare (inclusiv bursă) pentru a organiza formarea practică la locul de muncă (3-4 zile pe săptămână).

Dacă în primul an pregătirea practică realizată în atelierele școlii și la operatorul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, ca în anul al treilea, aproximativ 72% din timp să fie alocat pregătirii practice. Iar cine dorește să își continue studiile, făcând cel de-al 4-lea an de liceu, dă Bacalaureatul care-i va certifica competențele de bază în egală măsură.

„De anul acesta s-a făcut un pas în față pentru ruta duală completă, guvernul validând și învățământul universitar dual, invitând instituțiile de învățământ pre și universitar duale să se înscrie Ð alături de UAT și operatori economici Ð în consorții pentru a accesa fonduri guvernamentale și a dezvolta împreună campusuri profesionale integrate. Filiera profesională universitară va avea 4 profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului“, arată analiza.

Cele mai interesate industrii de sistemul dual sunt auto & mecatronică, aeronautică, agroalimentar, silvicultură-prelucrarea lemnului-industria lemnului, industria ușoară, sectorul IT & industriile creative, sănătate și turism.

Prin programul „Renovare școli în mediul rural“, în 2020-2022, Asociația BookLand a renovat și dotat 67 de instituții de învățământ din zona rurală.

„Acum 3 ani, când am început să renovăm școli în mediul rural, nimeni nu ne dădea nicio șansă. Companiile ne priveau cu suspiciune și așteptau să vadă primele rezultate înainte de a se implica. Am stăruit, am convins, am început să facem rost de primele materiale de construcții și primii bănuți pentru plata manoperei și, ușor-ușor, am ajuns la 67 de școli în aproape toată țara. În 2023 vom renova încă minimum 8 școli în ultimele județe rămase neacoperite. Un vis la fel de nebun poate părea și primul Campus Preuniversitar Dual din mediul rural pe care vrem să-l inaugurăm în 2024, însă, știm că acolo unde este voință se găsește și o cale“, a spus Mihaela Petrovan, Președinta Asociației BookLand .

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 va fi de 32,5 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor, respectiv 3,2% din PIB potrivit ministrului Ligia Deca.