Peste 200 de angajați din Primăria Capitalei au protestat la sediul instituției, în timpul grevei

Sindicaliștii au afișat bannere pe care scria “Azi la Capitală, grevă generală”, “NU umilinței salariale. STOP austerității”.

Protestatarii s-au plâns că au venituri foarte mici, unii chiar sub 1.000 de lei pe lună, iar ratele pe care le au la bănci reprezintă aproape veniturile pe care ei le încasează. Aceștia au mai spus că, în ciuda faptului că prețurile au crescut semnificativ în ultimii ani, veniturile lor au rămas foarte mici și sunt în imposibilitatea de a-și mai crește copiii sau de a-și plăti ratele la bănci.

Liderul sindical din Primăria Capitalei a declarat că doar jumătate dintre angajații municipalității care au intrat joi în grevă au avut curajul să iasă și la pichetul din fața instituției.

Peste 32.000 de funcționari din administrația publică locală, din 36 de județe, se află, joi, în grevă generală, ei solicitând creșteri salariale de 10 la sută și acordarea tichetelor de masă, a declarat președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA), Valer Suciu.

“Guvernul actual a câștigat alegerile cu niște promisiuni electorale, iar toate revendicările noastre erau cuprinse în aceste revendicări. Au trecut trei ani și nu au realizat nimic. Acum avem doar două revendicări minime – acordarea tichetelor de masă și creșteri salariale de 10 la sută pentru salariații din administrația publică locală. La greva generală de o zi declanșată de FNSA în administrația publică locală participă peste 32.000 de persoane din 36 de județe”, a spus Suciu.

La grevă participă funcționari de la primăriile din 2.800 de comune și 30 de municipii, precum și din 20 de consilii județene, nefiind adunate semnături de grevă din județele Dolj, Olt, Teleorman, și Călărași.

În cazul în care revendicările nu vor fi soluționate, Federația Națională a Sindicatelor din Administrație va organiza în 27 mai un miting la București, în Piața Victoriei, urmând să strângă semnături pentru declanșarea unei greve generale pe termen nedeterminat în luna octombrie.

În timpul grevei generale din administrația locală, președintele Klaus Iohannis a discutat, la Palatul Cotroceni, cu liderii Blocului Național Sindical, Confederației Naționale Sindicale “Cartel Alfa”, Confederației Sindicale Meridian, Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România – Frăția și Confederației Sindicatelor Democratice din România.

FNSA a declanșat, în luna ianuarie, conflictul colectiv de muncă, a înștiințat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie a organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii județene și instituții subordonate acestora.

Guvernul propune, într-o nouă lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei și unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând însă Executivul de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunțat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea salariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecție.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

(Serviciul FOTO al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini.)