Peste 100 mld. euro fonduri UE sunt pe masă în următorii 7 ani. Cât va reuși România să absoarbă?

♦ Cea mai mare parte a fondurilor europene este din „fondurile clasice”, de coeziune, și aproape jumătate din banii europeni care ar trebui să intre în România în următorii ani ar trebui să vină de aici.

Din fondurile europene de coeziune, fondurile agricole, fondul de modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență sunt peste 100 mld. euro pe care România îi poate accesa în următorii 5-7 ani.

Cea mai mare parte a fondurilor, aproape jumătate, vin de la fondurile de coeziune. Dintre aceștia, pentru infrastructura de transport sunt pe masă 9,5 mld. euro numai prin programul dedicat, la care se adaugă și unii bani din programele regionale.

Așa cum se vede, bani există și este nevoie de ei ca de aer, pentru că bugetul României este mult prea înghesuit ca să își permită investiții. De altfel, aproape toată miza pentru creșterea economică de anul acesta este la fondurile europene.

Programele regionale ar putea fi primele care produc plăți din sesiunea 2021-2027, care a debutat practic anul acesta și se încheie la finalul lui 2029, după doi ani de grație în care fondurile pot fi cheltuite. De exemplu, în 2023, ultimul an pentru exercițiul financiar multianual 2014-2020, care a avut o perioadă de grație de trei ani, rata de absorbție a ajuns la 70% și este imposibil să mai fie luați toți banii europeni.

Din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România are o alocare de 29 mld. euro, dintre care circa jumătate granturi și jumătate împrumuturi la dobânzi mici, negociate de Comisia Europeană. Guvernul însă trebuie acum să renegocieze aceste fonduri și să renunțe la investiții în valoare de 2 mld. euro, pentru că economia a crescut  peste așteptări, acesta fiind deal-ul cu Comisia Europeană pentru toate statele membre.

Banii europeni care sunt pe masă din politica agricolă comună (PAC) ajung la 16 mld. euro, până în 2027. Dintre aceștia, 10 mld. euro sunt plăți direct către fermieri și 6 mld. euro bani pentru investiții din sectorul agricol. Fondurile agricole au, conform istoriei lor, o absorbție care se apropie de 100%.

Fondul de Modernizare, un mecanism european despre care s-a vorbit mai puțin, are lansate două  apeluri de peste 1 mld. euro pentru mediul de business

Fondul de Modernizare este un mecanism european orientat în mai mare măsură către decarbonizarea industriei energetice și, într-o mai mică măsură, către decarbonizare în general. În total, sunt cirac 14 mld. euro, bani care pot fi atrași până în 2030. Dintre aceștia, aproape 10 mld. euro sunt orientați către energie regenerabilă, eficiență energetică, stocarea energiei sau rețeaua energetică. Circa 4 mld. euro merg și spre alte investiții, dar cu condiția ca acestea să ducă la scăderea gazelor cu efect de seră.

Oana Bâra, coordonatoarea programelor de finanțare de la BCR, a transmis către ZF cele informații despre cele două apeluri de proiecte care au fost lansate din Fondul de Modernizare pentru investiții ale mediului de business.

Primul, pentru producția de energie regenerabilă, cu o alocare de 550 mil. euro, prevede ca proiectele aprobate pot beneficia de ajutor de stat în valoare de până la 20 mil. euro pe fiecare proiect pentru producerea prin noi instalații de energie solara, eoliana, hidro, geotermală, biomasă sau biogaz, cu o intensitate a ajutorului de stat care poate ajunge până la 100% din costurile eligibile.

„Fiecare tip de energie are o alocare distinctă, energia solară primind cea mai mare alocare (200 mil. euro). IMM-urile (inclusiv cele noi) și companiile mari sunt eligibile pentru finanțare în cadrul acestui apel. Principalul criteriu de acordare în acest caz este costul ajutorului de stat pe MW capacitate propus în cadrul cererii (cel mai mic cost al ajutorului de stat va primi punctajul maxim)”, a transmis Oana Bâra.

Al doilea apel este pentru energie regenerabilă pentru consum propriu, cu o alocare de 525 mil. euro. Alocarea este împărțită pentru fiecare tip de energie regenerabilă – aceleași șase tipuri de energie sunt eligibile – cu cea mai mare alocare pentru solar, de 360 mil. euro.

„Se aplică aceeași limită de ajutor de stat per proiect, de 20 mil. euro/proiect, iar criteriile de atribuire pentru proiectele care urmează să fie finanțate în cadrul acestor apeluri sunt aceleași cu cele menționate mai sus. Pentru a fi eligibil în cadrul acestor apeluri, cel puțin 70% din producția instalată prin aceste proiecte trebuie să fie utilizată pentru consumul propriu al entității care a propus și implementat proiectul”, a mai transmis Oana Bâra.