Personalitatea anului: salariul de 1.000 euro/lună

An de an, BUSINESS Magazin încheie anul cu o copertă dedicată personalității anului, care poate fi un om, un even-iment, o tranzacție, ceva total neașteptat, care a avut un impact major în anul respectiv. Anul acesta, titlul de personalitatea anului este atribuit salariului mediu pe economie, care a depășit 1.000 de euro net – o bornă extrem de importantă pentru România, una pe care nu credeam că o vom atinge prea curând, având în vedere că în urmă cu zece ani nu eram nici măcar la jumătatea acestei valori. Este salariul mediu net de 1.000 de euro o bornă istorică sau doar un pas spre normalitate? 

Salariul mediu net în România a înregistrat o creștere impresionantă în ultimele două decenii, crescând de peste cinci ori în termeni nominali, de la 206 euro în 2005 la 1.050 euro în septembrie 2024, arată calculele pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). În lei, creșterea este chiar mai spectaculoasă, de la 746 lei la 5.228 lei. Această evoluție arată transformările profunde ale economiei locale, ale politicilor salariale, precum și creșterea nivelului de trai din țară.

După 2015, ritmul de creștere a accelerat considerabil, pe fondul măsurilor precum creșterea salariului minim pe economie și reducerea impozitului pe venit. În perioada 2015-2024, salariul mediu net aproape s-a dublat, de la 418 euro la 1.050 euro. Totuși, această tendință nu a fost constantă de-a lungul timpului.

Anii de criză economică globală, cei cuprinși între 2008 și 2011, au fost marcați de o stagnare sau creștere lentă a salariilor. Chiar dacă în termeni nominali s-au înregistrat mici avansuri, inflația și deprecierea leului au afectat semnificativ puterea de cumpărare. Abia după 2013 România a intrat într-o nouă etapă de creștere economică susținută, iar salariile au început să crească mai vizibil.

„Ca sume, creșterile salariului mediu net sunt în creștere accelerată după 2018, într-o mișcare convergentă către piața europeană a salariilor. Nivelul salariului mediu de azi a prins din urmă unele state central-europene, la care ne uitam cu jind cu 15 ani în urmă. Adeziunea la Uniunea Europeană a determinat progresiv creșterea investițiilor străine în România, a îmbunătățit încrederea investitorilor, iar România a devenit atractivă pentru ei. Peste 20% din-tre salariați lucrează azi în companii cu capital străin, care, cel mai adesea introduc practici moderne de admin-istrare a forței de muncă, propunând locuri de muncă noi, în industrie, dar din ce în ce mai mult în servicii, precum și politici de beneficii generoase și oportunități de dezvoltare a carierei. Ele setează azi standardul în piața muncii și sunt deosebit de competitive”, susține Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanță în management și resurse umane.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, susține că evoluția salariului mediu net în România în ultimele decenii reflectă transformările economice și sociale profunde pe care țara le-a experimentat. „După căderea regimului comunist în 1989, România a intrat într-o perioadă de tranziție marcată de reforme eco-nomice și integrarea în structuri europene și internaționale. Această tranziție a avut un impact semnificativ asupra salariilor, care au început să crească treptat începând cu anii 2000. În acest context, salariul mediu net a experi-mentat o creștere constantă, începând să se apropie de niveluri comparabile cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene”, detaliază ea. 

Oana Popescu, managing director al companiilor de resurse umane Humangest Group & IHM Total Consult, este și ea de părere că evoluția salariului mediu net în România reflectă transformările profunde prin care a trecut econo-mia țării noastre în ultimele decenii. „În anii ’90, salariile erau foarte scăzute, influențate de tranziția dificilă de la o economie centralizată la una de piață. Situația a început să se îmbunătățească semnificativ după 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, care a atras investiții străine și a deschis accesul la piețe internaționale. Sectoare precum IT-ul și industria auto au devenit motoare de creștere economică, generând locuri de muncă mai bine plătite”, afirmă ea. 

Răzvan Zglobiu, head of sales & talent acquisition la compania de recrutare în regim temporar Prohuman România, spune și el că modul în care a evoluat salariului mediu net în România în ultimele decenii reflectă tranziția econom-ică a țării, integrarea în Uniunea Europeană și creșterea economică înregistrată. „Aceasta a fost marcată de creșteri semnificative, dar și de fluctuații generate de factori economici, politici și sociali. Acest proces evolutiv poate fi divizat în patru etape cronologice majore, la finalul cărora putem concluziona că piața muncii din România s-a înscris pe un trend ascendent constant, prin care a reușit să recupereze într-o bună măsură decalajul enorm ce exista la începutul anilor 1990 față de Europa de Vest”, spune reprezentantul Prohuman. 

Cele patru etape despre care vorbește Răzvan Zglobiu sunt: anii 1990, după căderea regimului comunist, când economia României a intrat într-o perioadă de tranziție dificilă, anii 2000, care au adus integrarea în UE și atragerea investițiilor străine care au stimulat creșterea economică și, totodată, la creșterea salariului mediu. A treia etapă este după 2010, când criza economică globală a încetinit creșterea, iar a patra etapă este cea care a început în 2020, când pandemia de COVID-19 a avut un impact mixt: deși unele sectoare au fost afectate negativ, altele, pre-cum IT-ul și serviciile digitale, au continuat să crească. 

În ultimii ani, inflația ridicată a diminuat din impactul pozitiv al creșterilor salariale. Deși avansul nominal este re-marcabil, puterea de cumpărare a salariului mediu nu a crescut proporțional. Totuși, atingerea pragului de 1.000 de euro în 2024 arată progresele economice ale României și nevoia companiilor de a ajusta salariile pentru a atrage și reține forța de muncă.

Dacă ne uităm pe statisticile INS, vedem că salariul mediu net din luna decembrie este în mod tradițional mai ridicat decât media anuală, o oglindă a practicilor de recompensare a angajaților în perioada sărbătorilor de iarnă, a bonusurilor de sărbători, cât și a primelor acordate de companii pentru performanță sau loialitate. Luna decembrie marchează în mod tradițional un vârf al salariilor în România, iar datele din ultimii 18 ani confirmă acest trend. De exemplu, salariul mediu net din decembrie 2023 a atins un nou record de 1.020 de euro (5.079 lei), de peste patru ori mai mare decât nivelul din 2005.

Datele despre salariile din decembrie nu doar reflectă tendințele de pe piața muncii, ci și oferă indicii despre dinamica economică a României. Luna decembrie devine un barometru al progresului salarial, marcând atât re-zultatele unui an, cât și așteptările pentru anul ce urmează.

„Creșterea salariului mediu net a avut un impact major asupra pieței muncii locale. Competiția dintre angajatori a devenit mai intensă, forțând companiile să ofere nu doar salarii mai mari, ci și pachete atractive de beneficii și opor-tunități de dezvoltare profesională. Totodată, creșterea salariilor a stimulat migrația forței de muncă din zonele ru-rale către orașe și a ajutat la diminuarea deficitului de personal calificat în domenii precum construcțiile și sănăta-tea. Pe scurt, creșterea salariului mediu net nu este doar un indicator al progresului economic, ci și o expresie a fe-lului în care piața muncii răspunde nevoilor și aspirațiilor oamenilor”, susține Oana Popescu. 

Momentele cheie în evoluția salariului mediu 

Raluca Pârvu de BPI România spune că momentele-cheie ale creșterii salariului mediu sunt determinate în princi-pal de schimbări legislative, dar și de situația economică. Schimbările legislative țin mai ales de modificarea sis-temului de taxare a muncii, fie prin impozitul de venit, fie prin cheltuielile sociale. De fiecare dată, aceste modificări apar ca să îmbunătățească colectarea de taxe la sistemul de stat, pentru diminuarea muncii la negru. „De cota unică a beneficiat clasa medie în formare și de altfel, aceasta este foarte atașată de menținerea sistemului exist-ent.(…) Criza economică din anii 2008 – 2010 a influențat major salariul mediu. În anii respectivi, salariul mediu net a stagnat, afectând puternic puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, peste 25% dintre salariați sunt în continuare plătiți cu salariul minim pe economie, iar în ultimii ani, guvernul a ales să impună creșteri accelerate ale salariului minim pe economie, trăgând în sus artificial veniturile salariale”, crede ea. 

În ultimele decenii, salariul mediu a fost influențat semnificativ de mai multe momente-cheie și schimbări legisla-tive. Unul dintre cele mai importante evenimente a fost adoptarea Legii salarizării unitare în România, în 2017, care a avut scopul de a uniformiza și crește salariile în sectorul public, susține Sorina Faier de la Elite Searchers. „Această lege a generat discuții ample și a dus la majorări semnificative în rândul funcționarilor publici, influențând implicit și sectorul privat. Un alt factor important a fost introducerea impozitului pe venit de 10%, care a intrat în vigoare în 2018. Această reducere fiscală a avut ca efect creșterea veniturilor nete pentru angajați, sporind astfel puterea de cumpărare și contribuind la creșterea salariului mediu.” 

De asemenea, măsurile luate pentru stimularea economiei, precum facilitățile fiscale pentru angajatori ce an-gajează tineri sau persoane defavorizate, au condus la o creștere a numărului de locuri de muncă și, implicit, a salariilor, mai punctează ea. 

Oana Popescu crede că un moment definitoriu a fost integrarea în Uniunea Europeană, care a adus investiții masive și a creat standarde mai ridicate pentru piața muncii. Totodată, măsuri precum scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT au contribuit la transformarea acestui sector în unul dintre cele mai bine plătite din economie. În aceeași direcție, scutirile fiscale acordate în domeniile construcțiilor și agriculturii au avut un impact semnificativ. „În construcții, eliminarea impozitului pe venit și reducerea contribuțiilor sociale pentru angajați au permis creșteri salariale importante, într-un efort de a atrage și reține forța de muncă într-un sector cu deficit de personal. În agri-cultură, măsuri similare au contribuit la stabilizarea veniturilor lucrătorilor și la sprijinirea unui domeniu important pentru economia României”, subliniază ea.

Un alt factor a fost creșterea constantă a salariului minim, mai ales după 2015, care a ridicat nivelul veniturilor pentru angajații din sectoare cu calificare redusă. „Totuși, este important să menționăm că astfel de măsuri trebuie să fie corelate cu o creștere a productivității, pentru a evita dezechilibrele economice. Revoluția fiscală din 2018 a fost, de asemenea, un moment important, prin modificarea contribuțiilor sociale, ceea ce a determinat renegocieri salariale și o recalibrare a structurii veniturilor. Deși unele măsuri au fost contestate, ele au avut un efect asupra creșterii salariilor în sectoarele direct afectate. Astfel, creșterea salariului mediu a fost rezultatul unor decizii legis-lative bine direcționate, dar și al unei economii în transformare, care a căutat să răspundă cerințelor pieței globale”, punctează Oana Popescu. 

Cine plătește cel mai bine? 

Sectoarele economice din România se întrec în oferirea celor mai mari salarii, iar datele recente arată o competiție strânsă între industria IT și sectorul extractiv. În timp ce tehnologia domină din ce în ce mai multe aspecte ale economiei, resursele naturale continuă să genereze venituri substanțiale pentru angajați. 

Clasamentul sectoarelor de activitate cu cele mai mari salarii medii nete reflectă diversitatea economiei românești, cu o concentrare clară a salariilor mari în domeniile tehnologice și energetice. 

IT-ul continuă să atragă talente datorită dinamicii sale, în timp ce industria extractivă își păstrează relevanța prin salarii competitive și rolul său economic strategic.

Așadar, serviciile în tehnologia informației ocupă prima poziție în clasamentul salariilor medii nete, cu un venit de 2.336 euro (11.626 lei pe lună). Acest sector este caracterizat de regulă de cerere mare de specialiști, un ritm rapid al inovației și pachetul de beneficii atractive oferit de angajatori, deși în ultima perioadă a fost pus în dificultate de norii negri care se abat asupra companiilor din tehnologie de la nivel global. 

Cu doar câțiva euro mai puțin, extracția petrolului brut și a gazelor naturale oferă un salariu mediu net de 2.331 euro (11.599 lei/lună). Sectorul rămâne unul dintre cele mai bine plătite din economie, datorită complexității activităților și a rolului său strategic. Fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai bine plătite sectoare, cu un salariu mediu de 2.257 euro (11.230 lei pe lună), ceea ce arată că domeniile conexe industriei extractive sunt, de asemenea, bine remunerate.

„Influența creșterii salariului mediu asupra dezvoltării pieței muncii locale s-a făcut resimțită pe mai multe planuri ale economiei, influențând o serie de factori socio – economici precum: creșterea atractivității pentru forța de muncă locală, salariile mai mari reducând temporar emigrarea, în special în sectoare precum IT, sănătate și con-strucții; dezvoltarea industriilor emergente, IT-ul, sectorul BPO (business process outsourcing) și sectorul ser-viciilor financiare atrăgând investiții datorită costurilor relativ mici ale forței de muncă comparativ cu Europa de Vest, chiar și cu salariile în creștere”, susține Răzvan Zglobiu. El mai este de părere că avansul salariilor a accelerat tranziția către industrii cu valoare adăugată mai mare, ceea ce a determinat creșterea cererii pentru competențe specializate. 

Creșterea salariului mediu net a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării pieței muncii locale, influențând atât cererea, cât și oferta de muncă, subliniază Sorina Faier.

„În primul rând, salariile mai mari atrag un număr mai mare de candidați calificați, consolidând astfel poolul de talente disponibile pentru angajatori. Acest lucru duce la o competiție sporită între companii, care, în încercarea de a atrage și reține personalul, sunt determinate să îmbunătățească condițiile de lucru și beneficiile oferite an-gajaților. Pe de altă parte, creșterea salariului mediu net contribuie la sporirea puterii de cumpărare a populației, ceea ce stimulează cererea de bunuri și servicii locale. Acest fenomen generează noi oportunități de angajare în diverse sectoare, cum ar fi comerțul cu amănuntul, servicii, marketing sau energie regenerabilă”, detaliază reprezentanta Elite Searchers. 

Cu toate acestea, România continuă să înregistreze discrepanțe salariale semnificative între diferite sectoare economice. Dacă domenii precum IT-ul și industria extractivă oferă salarii de peste 2.000 de euro pe lună, la polul opus, unele industrii abia ating pragul de 600 de euro.

Fabricarea de îmbrăcăminte oferă cel mai mic salariu mediu net din economie: 606 euro (3.016 lei pe lună). Acest sector se confruntă cu provocări legate de externalizare, competiția internațională și nivelul scăzut al valorii adău-gate. Sectorul de hoteluri și restaurante se situează pe locul al doilea în clasamentul celor mai mici salarii, cu un venit mediu net de 647 euro (3.218 lei/lună). Deși acest domeniu implică adesea muncă intensă și program pre-lungit, remunerația rămâne sub media națională. 

Activități precum tăbăcirea și finisarea pieilor (699 euro, 3.477 lei) și fabricarea de mobilă (712 euro, 3.545 lei) com-pletează lista sectoarelor cu cele mai mici salarii, în pofida cererii constante pe piața locală și internațională pentru aceste produse.

Cum ne comparăm cu țările din regiune

Salariile continuă să crească în toate țările UE, însă decalajele persistă, alimentând discuțiile despre convergența economică și atractivitatea pieței muncii în Europa Centrală și de Est. Astfel, datele de la Eurostat, oficiul european de statistică, arată că salariile medii din Europa variază foarte mult. Aceste diferențe pot apărea din reglementările specifice țării, legislația muncii, sectoarele industriale și dezvoltarea economică. Țările din Europa de Nord și de Vest au cel mai mare câștig mediu net, în timp ce țările din Europa de Est și de Sud raportează cifre mult mai mici.

Așadar, în anul 2023, țările din Europa de Vest, precum Luxemburg, Olanda și Irlanda, se află în fruntea clasamen-tului salariilor medii nete, cu valori de peste 3.500 de euro pe lună, ceea ce nu este o surpriză, având în vedere că vorbim despre economii puternice și un nivel ridicat al costului vieții.

În contrast, țările din Europa Centrală și de Est, precum România (892 euro) și Bulgaria (779 euro), rămân la coada clasamentului, cu salarii medii nete lunare care abia ating jumătate din media UE (2.351 euro). Această diferențe pot sublinia provocările legate de convergența economică, nivelul de productivitate și investițiile în dezvoltarea pieței muncii din regiune.

Câștigul salarial mediu anual net din statisticile anuale ale Eurostat au fost calculate scăzând impozitele pe venit și contribuțiile la asigurările sociale din câștigul anual brut pentru o persoană singură, fără copii. În unele țări euro-pene se aplică anumite deduceri pentru familii, pentru angajații care au copii. 

România are un drum lung de parcurs pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate, dar creșterea constantă a salar-iilor și integrarea mai profundă în lanțurile de producție europene pot accelera această evoluție. Raportat la media europeană, România rămâne sub nivelul salarial al economiilor dezvoltate, însă ritmul rapid de creștere indică o tendință de convergență. Dacă în 2005 România era printre țările cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, în 2024 începe să se apropie de alte economii emergente din regiune.

Este salariul mediu un indicator al bunăstării unei țări?

Salariul mediu este un indicator ca oricare altul. Avem nevoie de date statistice pentru a analiza situația econom-ică, crede Raluca Pârvu. „Ne lăudăm cu creșterea nivelului de trai care devine comparabil cu unele orașe spaniole ori italiene, de exemplu. Așa pare din bula noastră de la București. Cu toate acestea, salariul mediu de azi la nivel național ascunde vaste discrepanțe între județe. Doar 17 județe înregistrează salarii medii nete peste media națională. De asemenea, Bucureștiul se află la 30% peste această medie, în timp ce un județ ca Hunedoara se află cu 15% sub medie. Pe măsură ce polii urbani mari ai României se dezvoltă, zonele rurale și urbane mici rămân adesea în urmă, se depopulează și nu vedem voință politică pentru a le dezvolta”, a  completat ea. 

Salariul mediu este mai mult decât un simplu număr, el reprezintă o oglindă a progresului economic și social al unei țări. Este folosit ca indicator al bunăstării deoarece oferă o perspectivă clară asupra nivelului de trai și asupra puterii de cumpărare a populației. În ultimul deceniu, creșterile din sectoare precum IT sau producția auto au subliniat modul în care salariul mediu reflectă performanța unor industrii strategice, crede Oana Popescu. „Totuși, salariul mediu poate fi înșelător. Fiind o medie, el poate masca discrepanțele dinte salariile din sectoarele perfor-mante și cele din domenii mai slab plătite, sau între salariile din orașele mari și cele din mediul rural. Spre exemplu, salariile din București și Cluj sunt semnificativ mai mari decât cele din alte zone ale țării, ceea ce arată că acest in-dicator trebuie interpretat cu atenție. În final, salariul mediu nu este doar un indicator economic, ci și un simbol al speranțelor oamenilor pentru un viitor mai bun. Creșterea lui transmite un mesaj de încredere și progres, dar pentru a fi cu adevărat relevant, trebuie să fie susținută de o economie echitabilă, care creează oportunități reale pentru toți cetățenii”, adaugă ea.

Răzvan Zglobiu crede că salariul mediu este frecvent folosit ca un indicator al bunăstării economice datorită capac-ității sale de a sintetiza într-un singur număr starea generală a veniturilor obținute de populație și a nivelului de trai. Totuși, în spatele acestui indicator se ascund semnificații mai profunde care reflectă speranțele, așteptările și re-alitățile sociale și economice ale unei societăți.

„Salariul mediu oferă o măsură convenabilă și ușor de înțeles pentru compararea nivelurilor de trai între diferite țări, regiuni sau perioade de timp. Este un indicator standard utilizat în analize economice, statistici guvernamen-tale și rapoarte internaționale. Evoluția salariului mediu reflectă sănătatea generală a economiei, fiind influențată de productivitate, investiții și dinamica pieței muncii, totodată un salariu mediu mai mare este adesea corelat cu un consum intern mai puternic, ceea ce stimulează creșterea economică”, explică reprezentantul Prohuman. 

Sorina Faier punctează că salariul mediu servește ca un indicator comparativ între diferite regiuni sau sectoare economice, permițând evaluarea disparităților economice și sociale. Analizând acest indicator, factorii de decizie pot identifica zonele care necesită intervenții pentru a stimula creșterea economică și a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor. „Cu toate acestea, utilizarea salariului mediu ca singurul indicator al bunăstării poate conține limitări, cum ar fi neglijarea veniturilor extrem de mari sau foarte mici, care pot distorsiona imaginea reală a distribuției veni-turilor. În concluzie, deși salariul mediu este un instrument valoros, o abordare holistică, ce include și alți indicatori economici, este esențială pentru o evaluare corectă a bunăstării economice”, spune ea.  

Salariul mediu, adesea perceput ca o simplă statistică economică, transcende cu mult simpla sa valoare numer-ică. Acesta reflectă nu doar starea actuală a economiei, ci și speranțele, aspirațiile și așteptările indivizilor în raport cu societatea. „Oferind o oglindă a condițiilor de trai și a puterii de cumpărare, salariul mediu poate indica nivelurile de satisfacție și bunăstare ale populației”, conchide Sorina Faier.