Personalitatea anului 2023: cursul valutar leu/euro

Ultimii ani au adus pandemie, război la graniță, explozie a inflațieI și creștere a dobânzilor, precum și majorarea deficitelor, dar, în mod inedit, cursul valutar leu/euro a fost surprinzător de stabil. De ce este atât de importantă această stabilitate?

Deprecierea monedei naționale în raport cu euro a fost de doar 4% în ultimii patru ani, adică în jur de 1% pe an, în timp ce deficitul comercial cumulat din perioada 2020-2023 a fost de circa 100 miliarde de euro, deficitul de cont curent cumulat a depășit 70 de miliarde euro, iar datoria externă a crescut cu peste 50% în această perioadă, la mai mult de 160 de miliarde de euro. În același timp, rezervele valutare la BNR au înregistrat în ultimii patru ani o creștere cu aproape 80%, față de nivelul de la sfârșitul anului 2019, îndreptându-se spre 60 de miliarde de euro. Cursul valutar a trecut în ultimele zile peste 4,97 lei/euro, marcând o creștere de doar 4% față de nivelul de la finalul anului 2019, de 4,78 lei/euro. Influențe favorabile asupra stabilității surprinzătoare a cursului valutar, care au adus chiar și unele episoade de apreciere a leului în fața euro, au venit de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat românești (adică de la valuta de la nerezidenții care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, încasările din exporturi sau din investițiile străine directe.

BNR a ținut în frâu până acum cursul valutar, sub pragul de 5 lei/euro, în condițiile în care deprecierea leului, respectiv creșterea cursului leu/euro ar fi adus inflație importată, având în vedere că România are importuri mai mari decât exporturile, iar inflația a coborât greu sub 7% în 2023, după ce  în 2022 trecuse de 16%. Astfel, cursul stabil din ultimii ani a dat o mână de ajutor BNR în lupta cu inflația. „Cursul nu l-a fixat nimeni, piața a funcționat foarte bine. A fost stabil. În continuare, păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici. Dar România nu avea altă șansă să mai tempereze inflația”, declara Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Cursul de schimb a ajutat BNR în temperarea inflației, dar și la stabilitatea financiară, mai spunea el.

În condițiile în care România are deficite mari – bugetar și de cont curent-, dacă apare criza economică la orizont, ar fi bine să nu se suprapună peste toate problemele și creșterea cursului de schimb, ca în crizele economice precedente.

Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naționale, mai ales pe vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor, susținea în anii trecuți guvernatorul BNR. Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât un curs de schimb constant conferă predictibilitate și ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Totodată, un curs de schimb stabil ușurează controlulul inflației și al dobânzilor, explică Aurelian Dochia, analist economic. „Stabilitatea cursului de schimb al leului este într-adevăr remarcabilă.”

De remarcat este și faptul că România ar fi îndeplinit cu ușurință condiția de stabilitate a cursului monedei în perioada de doi ani premergătoare adoptării monedei euro: intervalul de variație admis pentru această probă este de plus/minus 15%, în vreme ce leul s-a devalorizat în ultimii doi ani cu circa 1%. Stabilitatea cursului de schimb a fost lăudată în ultimii ani și de cei aflați în fruntea guvernului, care au mulțumit BNR pentru menținerea cursului valutar la un nivel care a asigurat stabilitate financiară. O problemă cu care se confruntă România în continuare este legată de deficitele mari, bugetar și de cont curent. De regulă, deficitul persistent al balanței comerciale are ca efect creșterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimulează exporturile și descurajează importurile, ducând la corectarea deficitului, după cum amintesc și analiștii.

Aurelian Dochia, analist economic

♦  Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât conferă predictibilitate și ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Un curs de schimb stabil ușurează controlulul inflației și al dobânzilor. Ceea ce intrigă în cazul României este faptul că stabilitatea cursului de schimb este însoțită de un deficit cronic al balanței comerciale, care persistă de decenii. Misterul stabilității cursului de schimb al leului se explică prin faptul că de mulți ani România beneficiază de intrări de capital independente de fluxurile de valută.

Dar, de ce nu a funcționat un asemenea mecanism în cazul României? Cum se explică misterul stabilității cursului de schimb? Și cât de mult ar ajuta un curs valutar mai mare creșterea competitivității exporturilor României în condițiile în care pentru majoritatea bunurilor exportate România depinde de importuri ce sunt încorporate în acele bunuri? Practic, ceea ce intrigă în cazul României este faptul că stabilitatea cursului de schimb este însoțită de un deficit cronic al balanței comerciale, care persistă de decenii. În plus, există și diferențialul de inflație, astfel că un argument în plus pentru deprecierea leului ar fi fost și faptul că în România inflația a fost tot timpul mult mai mare decât în zona euro cu care ne comparăm, menționează Aurelian Dochia.

„Se știe că, de regulă, deficitul persistent al balanței comerciale are ca efect creșterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimulează exporturile și descurajează importurile, ducând la corectarea deficitului. De ce nu funcționează un asemenea mecanism în cazul României? O primă explicație poate fi căutată în politica băncii centrale, care poate încerca să mențină stabilitatea cursului de schimb al monedei naționale prin intervenții pe piața valutară. Am auzit adesea voci din lumea afacerilor care suspectează că BNR folosește astfel de intervenții pentru a apăra un anumit curs al leului. Este însă ușor de verificat netemeinicia unei astfel de ipoteze: rezervele valutare ale băncii naționale nu s-au diminuat, așa cum se întâmplă în cazul în care banca intervine pe piață pentru a preveni devalorizarea monedei, dimpotrivă, rezervele valutare au crescut moderat de-a lungul anilor.” Misterul stabilității cursului de schimb al leului se explică prin faptul că de mulți ani România beneficiază de intrări de capital independente de fluxurile de valută provenite din exporturi, clarifică Dochia. „Principalele surse ale acestor intrări de capital independente sunt investițiile străine directe, fondurile europene, remiterile românilor care muncesc în străinătate și împrumuturile externe.” Problema este că ascensiunea rapidă și consistentă a datoriei externe din ultimii ani și deficitele mari, fiscale și de cont curent, sunt vulnerabilități serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul piețelor valutare internaționale în cazul în care se intensifică turbulențele externe.

Unii analiști au atenționat că nivelul scăzut al cursului de schimb leu/euro nu este susținut de fundamentele economice, având în vedere deficitele mari, de cont curent și bugetar. Pe frontul creditării, un curs de schimb leu/euro mai mic, alături de nivelurile mult mai scăzute ale dobânzilor la creditele în euro comparativ cu cele la creditele în lei, au stimulat creditarea în euro.

Probleme pot să apară odată cu creșterea dobânzilor și la euro, și când cursul de schimb se îndreaptă spre 5 lei/euro sau chiar peste acest prag. Pentru împrumuturile în euro există în plus și riscul valutar, o eventuală creștere a cursului leu/euro punând presiune pe debitori. În condițiile în care România are deficite mari – bugetar și de cont curent, dacă se înrăutățește situația macroeconomică, dacă apare criza economică la orizont, ar fi bine să nu se suprapună peste toate problemele și creșterea cursului de schimb așa cum s-a întâmplat în crizele economice precedente. În criza precedentă izbucnită în 2008/2009 cursul a crescut în câteva luni de la 3,6 lei/euro la 4,3 lei/euro, iar România a luat un împrumut record de 20 mld. euro de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, la care s-a adăugat acordul cu băncile internaționale care au operațiuni în România ca să nu-și retragă liniile de finanțare. Există desigur riscul ca stabilitatea cursului de schimb al leului să se dovedească înșelătoare în cazul unei crize financiare care ar avea ca efect stoparea intrărilor de capital independente, atenționează Dochia. “Deosebit de vulnerabile sunt intrările de capital sub formă de împrumuturi, mai ales împrumuturile care finanțează deficitul bugetului public și ratele scadente la datoria publică. Am cunoscut un asemenea moment de corecție brutală a dezechilibrelor extern și intern în criza precendentă, din 2008-2009, și sunt sigur că nimeni nu dorește repetarea suferinței prin care a trecut atunci România. Cel mai bun mijloc de a preveni sau a atenua un astfel de șoc este să punem ordine în finanțele publice”, recomandă analistul economic Aurelian Dochia.

„Un leu mai depreciat ar ajuta competitivitatea relativă, dar nu reprezintă singura soluție pentru reechilibrarea balanței externe”, spune Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR. „În mare parte, deficitul de cont curent al României are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat și politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dacă ne uitam la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu forța de muncă a afectat competitivitatea relativă a exporturilor României. Politica fiscală prociclică a contribuit la adâncirea contului curent în perioada 2015-2019 când economia României a crescut în jurul nivelului potențial sau peste potențial”, este de părere Dascălu. Creșterile prețurilor materiilor prime din anul 2022 au condus la lărgirea deficitelor de cont curent în regiune, dar acestea s-au corectat semnificativ, cu excepția României, unde ajustarea a fost mult mai redusă, a completat el. „Consolidarea fiscală ajută la corecția dezechilibrelor externe într-o anumită măsură, dar credem că exporturile românești au o problemă de competitivitate relativă care poate fi adresată prin reforme structurale și investiții publice care își văd efectul în timp”, concluzionează economistul-șef al BCR.  

Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR

♦ În mare parte, deficitul de cont curent al României are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat și politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dacă ne uităm la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu forța de muncă, a afectat competitivitatea relativă a exporturilor României.

PANDEMIE

♦ La o distanță de mai bine de un deceniu de precedenta criză internațională, financiar-bancară, 2020 a adus pandemia de COVID-19, o criză istorică cum o dată la un secol poate să apară, criză care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, în același timp, și a avut efecte multiple, asupra băncilor, asupra companiilor, asupra populației, asupra economiilor naționale și asupra întregii planete. Iar pandemia a continuat și în 2021.

♦ Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, care a răspândit panică și turbulențe la nivel internațional, în special începând din martie 2020, a generat tensiuni și în domeniul monetar, bancar și financiar, cu retrageri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb. Iar băncile centrale, inclusiv BNR, au scăzut dobânzile la minime istorice și au oferit și lichiditate băncilor comerciale.

RĂZBOI

♦ După pandemie, anul 2022 a adus război la graniță, criză energetică, inflație, majorări de dobânzi și creștere a ratelor bancare. După ce inițial inflația era văzută ca fiind tranzitorie, ulterior băncile centrale au ajuns la concluzia că fără o creștere accelerată a dobânzilor, prețurile, inflația nu pot fi controlate, așa că băncile centrale au intrat în cursa majorărilor de dobânzi. Iar efectele nu au întârziat să apară, inflația dând semne de calmare, în timp ce creditarea și economiile au frânat puternic, începând  să apară amenințător norii negri ai recesiunii.

Exporturi, importuri, deficitul comercial și deficitul de cont curent

♦ Deficitele au prins viteză în ultimii ani. Deficitul bugetar ridicat și politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Deficitul de cont curent este estimat pentru 2023 la un nivel dublu față de finalul anului 2019, de peste 22 mld. euro.

♦ Deficitele mari, fiscale și de cont curent, alături de creșterea rapidă și consistentă a datoriei externe din ultimii ani, sunt vulnerabilități serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul piețelor valutare internaționale în cazul în care se intensifică turbulențele externe.

DATORIA EXTERNĂ TOTALĂ

♦ Datoria externă totală a României a făcut în ultimii patru ani un salt de peste 50% față de nivelul de la final de 2019, depășind 160 mld. euro în 2023. Accelerarea datoriei externe totale este o problemă în condițiile în care este mai mare și  față de exporturi, care reprezintă o sursă de venituri în valută. Iar față de rezervele valutare, datoria externă totală este aproape triplă. Îngrijorătoare este și datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, și care include împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci și companii și care trebuie returnate în 12 luni.

DATORIA PUBLICĂ

♦ Datoria publică a României s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând la finalul lunii septembrie 2023 la aproape 760 mld. lei (peste 150 mld. euro), conform metodologiei europene, depășind 50% din PIB. Și, în con­di­țiile în care avem deficite bugetare extrem de ridicate, analiștii avertizează că datoria publică va tot crește.

♦ Trecerea datoriei publice peste pragul de 50% din PIB este îngrijorătoare, pentru că acesta este principalul indicator la care se uită creditorii României, în condițiile în care capacitatea de rambursare este redusă (cheltuielile fiind mai mari decât veniturile în mod constant).

DEFICITUL BUGETAR

♦ Cu toate că în 2021-2022 deficitul bugetar s-a mai diminuat comparativ cu nivelul record din 2020, ritmul ajustării nu este foarte rapid. După ce presiunile asupra cheltuielilor venite pe fondul pandemiei și măsurile de sprijin pentru a amortiza creșterea prețurilor la energie și alimente s-au diminuat, cheltuielile structurale au crescut fără a compensa cu creșteri comparabile de venituri. România este obiectul procedurii de deficit excesiv, din aprilie 2020, ca urmare a depășirii pragului de 3% din PIB, astfel că se impune ajustarea deficitului bugetar
sub această limită.

REZERVELE VALUTARE

♦ Rezervele valutare la BNR au înregistrat în ultimii patru ani o creștere cu aproape 80%, față de nivelul de la sfârșitul anului 2019, îndreptându-se spre 60 mld. euro (59 mld. euro în noiembrie 2023). Ascensiunea rezervelor valutare a fost influențată și de alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor de la BNR – inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni, precum și de tranșele din împrumuturile acordate de Comisia Europeană în baza Planului Național de Redresare și Reziliență – PNRR. “Păstrarea și administrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, desfășurate cu competență și profesionalism de banca centrală, ferește țara de crize cumplite; privarea de acest drept lasă țara în bătaia vânturilor“, după cum susținea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Ce a spus în ultimii ani Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre cursul valutar:

♦ Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naționale, mai ales pe vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor. Nu poți să te joci cu cursul de schimb.

♦ Cursul de schimb ne-a ajutat în temperarea inflației și în stabilitatea financiară, menținerea unui tonus relativ pozitiv la nivelul populației în ciuda presiunilor puternice care au venit ca urmare a războiului din Ucraina.

♦ Cursul nu l-a fixat nimeni, piața a funcționat foarte bine. A fost stabil.

♦ În continuare, păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Am ținut cursul de schimb pentru că populația trebuia să se uite la ceva, că există ceva ce rămâne stabil. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici. Dar România nu avea altă șansă să mai tempereze inflația.