Persoanele dezavantajate vor primi, pe lângă pachete cu alimente, rechizite școlare, din fonduri UE
România beneficiază, în perioada 2014-2020, de fonduri europene de 442,5 mil.euro pentru ajutorarea persoanelor dezavantajate, acestea urmând să primească, pe lângă pachete cu alimente de bază, și rechizite școlare, care vor fi eliberate în baza unor cupoane pe care beneficiarii le vor primi acasă.
Ministerul Fondurilor Europene informează, luni, că a trimis oficial Comisiei Europene (CE) Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, prin sistemul informatic de comunicare – Structural Funds Communication (SFC), în 13 septembrie.
Prin acest program vor fi distribuite alimente și asistență de bază celor mai dezavantajate persoane din România, fiind introdus și un pachet de rechizite școlare, pentru încurajarea frecvenței școlare, ceea ce ar duce, indirect, la incluziunea socială a copiilor.
Pentru acordarea acestor ajutoare, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 442,5 milioane de euro, conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.
“Programul va fi finanțat din fonduri UE și de la bugetul de stat în proporție de 85%, respectiv 15%. Alocările financiare pentru România în prețuri curente sunt de 442.562.008 euro. Contribuția de la bugetul de stat este de 78.099.178 euro”, se arată în documentul trimis pentru aprobare.
În documentul transmis CE se arată că suma alocată României în perioada 2014-2020 este de două ori mai mare decât cea din 2007-2013, când Uniunea Europeană a alocat României fonduri și bunuri din stocurile de intervenție însumând un total de aproximativ 260 milioane de euro.
Conform programului, operațiunile de distribuire de alimente în teritoriu se vor baza pe emiterea unor cupoane individuale pe care le va primi, acasă, fiecare persoană care face parte din grupul țintă. Cupoanele vor fi tipărite de Imprimeria Națională, nu vor avea valoare financiară, dar vor avea elemente de siguranță pentru a împiedica falsificarea acestora. Fiecare cupon va fi inscripționat cu numele și prenumele persoanei respective, CNP, componența coșului alimentar și data de valabilitate a cuponului.
În 2014, distribuirea alimentelor se va face o singură dată, având în vedere data aprobării Regulamentului 223/2014, iar începând cu 2015 distribuirea pachetelor cu alimente se va face cel puțin de două ori pe an.
Achiziționarea pachetelor cu alimente se face de către beneficiar, adică de Ministerul Fondurilor Europene (MEF), iar transportul și depozitarea vor fi asigurate de către furnizorii de alimente. Distribuirea pachetelor cu alimente se va face la sediul primăriilor pe baza cupoanelor individuale.
“În cazul persoanelor care nu sunt deplasabile (ex: persoane cu dizabilități, persoane cu vârstă înaintată) pachetele cu alimente vor fi distribuite la domiciliu cu sprijinul organizațiilor partenere”, se mai arată în documentul citat.
Acesta prevede și o serise de măsuri auxiliare, care să încurajeze inserția socială a acestor persoane, precum educație cu privire la asigurarea igienei corporale, precum și a locuinței proprii, facilitatea accesului la serviciile medicale, orientare către servicii sociale, furnizate de angajații serviciilor publice de asistență socială din primării, orientarea în vederea inserției profesionale, precum și sprijin în căutarea unui loc de muncă.
Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate se va asigura achiziționarea, transportul, depozitarea și distribuția de rechizite școlare și ghiozdane persoanelor care fac parte din grupul țintă.
“Una dintre categoriile cele mai dezavantajate sunt copiii și tinerii. Se vor oferi ghiozdane și rechizite școlare care vor încuraja o frecventare sporită a școlii. Deși învățământul este gratuit în România, menținerea unui copil la școală presupune costuri importante iar familiile sărace nu au resurse pentru astfel de cheltuieli, astfel încât rata de abandon școlar este în creștere în rândul copiilor care provin dintr-un mediu defavorizat”, se arată în document.
Componența pachetelor de rechizite școlare este stabilită de către Ministerul Educației Naționale respectând necesitățile de rechizite pentru fiecare nivel de învățământ.
Acordarea rechizitelor școlare se va face începând cu anul școlar 2015/2016.
Identificarea grupului țintă s-a făcut prin înființarea unor grupuri de lucru dedicat acestui subiect pe care MFE le-a inițiat cu instituții care fac politica publică în acest domeniu, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – Direcția Servicii sociale și Incluziune socială, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
Condițiile de eligibilitate se stabilesc pe baza unui mecanism național: încadrarea în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea unui prag maxim al veniturilor cumulate pentru persoanele la care nu se pot aplica prevederile Legii 416/2001, reprezentând aprox. 45% din salariul de bază minim brut pe țară) și copii care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară și care sunt înscriși în învățământul de stat, primar și gimnazial, la cursuri de zi.
“Ministerul Fondurilor Europene a trimis acest program Comisiei Europene și, datorită discuțiilor informale cu reprezentanții Comisiei Europene pe marginea documentului, mizez pe aprobarea acestuia într-un timp scurt astfel încât România să acorde încă din acest an persoanelor sărace ajutoarele finanțate de UE și de Guvernul României pentru perioada de programare 2014 – 2020”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Ministerul Fondurilor Europene va realiza licitația pentru alimente conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Achiziția alimentelor va fi împărțită în loturi pentru a evita sincopele cauzate de eventualele contestații. Astfel, vor fi derulate proceduri de achiziții publice pentru asigurarea alimentelor necesare pe loturi, la nivelul a câte două – cinci județe, respectiv pentru București-Ilfov.
Potrivit Eurostat, 24,8% din totalul populației UE trăiește sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe, o mare parte dintre aceste persoane sunt femei și copii.
În România, în anul 2012, ponderea persoanelor amenințate de sărăcie sau excluziune socială era de 41,7%. Conform datelor statistice, forma dominantă
de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani și peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu își pot permite un anumit standard de viață considerat decent. În România, 29,9% din totalul populației se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6% dintre aceștia nu își pot permite printre alte să consume carne, peste sau proteine echivalente la fiecare două zile. Pentru anul 2013, datele preliminare furnizate de Eurostat, arată o ușoară reducere a populației totale care se confruntă cu lipsuri materiale severe, la 28,7%, respectiv 22,2% care sunt afectați de lipsa
alimentelor de bază.
Ponderea populației aptă de muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2% în 2012, șomajul fiind principala cauză. În anul 2012, 41,7% dintre șomerii tineri aflați în grupa de vârstă între 18 și 24 de ani erau raportați ca fiind afectați de deprivare materială severă.
În document se mai arată că lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc de sărăcie mai ridicat chiar și față de cel al șomerilor.