Un pericol major planează asupra economiilor europene: În timp ce băncile se pregătesc să înceteze cu majorarea dobânzilor, coșmarul stagflației, unde prețurile rămân sus, iar creșterea economică e aproape nulă, dă târcoale Europei

Pe măsură ce factorii de decizie politică se pregătesc să încheie cu rundele de înăsprire a politicii monetare, apar tot mai multe dovezi care subliniază o creștere economică în declin și o inflație foarte greu de doborât, care vor continua să persiste scrie Bloomberg.

După cum știu prea bine bancherii centrali, chiar dacă se feresc să o spună cu voce tare, această etichetă pentru durerea de cap a expansiunii slabe și a inflației necruțătoare care a afectat anii 1970 reprezintă o serie de probleme – chiar și în forma sa cea mai ușoară.

„Zona euro este blocată în stagflație și nu vom ieși din ea prea curând. În Marea Britanie, totul merge prost” a declarat Karsten Junius, economist șef la Bank J Safra Sarasin din Zurich.

Răspunsul pieței de până acum sugerează preocupări persistente pentru faptul că băncile centrale își pierd apetitul de a continua să crească costurile de împrumut, indiferent de situație. Datele de joi, care indicau o creștere a prețurilor cimentată peste 5% în regiunea euro, au fost întâmpinate cu puțin optimism, în contextul în care se fac tot mai multe pariuri privind o nouă rundă de majorare a dobânzii care va avea loc peste două săptămâni.

Această problem a fost accentuată de comentariile oficialului Băncii Centrale Europene, Isabel Schnabel – responsabilul cu piețele din această instituție – care a recunoscut că perspectivele economice se înrăutățesc, insistând în același timp asupra faptului că inflația este „încăpățânat de ridicată”.

Economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill, a folosit aceleași cuvinte pentru a descrie nivelul de creștere a prețurilor de consum de bază în Marea Britanie, avertizându-și totodată colegii să nu provoace „daune inutile” economiei.

Factorii de decizie politică din zona euro vor fi primii care vor judeca unde se află amenințările, decizia din 14 septembrie fiind descrisă de oficialul finlandez Tuomas Valimaki ca fiind „total deschisă” în ceea ce privește necesitatea unei noi majorări a dobânzii. BOE se va reuni o săptămână mai târziu, la o zi după Fed.

Actuala conjunctură readuce în actualitate preocupările care au tulburat regiunea atunci când s-a confruntat pentru prima dată cu spectrul creșterii prețurilor la gaze în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Atunci când șefii de finanțe din G-7 s-au întâlnit în mai 2022, au discutat despre ce trebuie făcut pentru a „evita scenariile de stagflație”, după cum a spus gazda reuniunii, ministrul german de finanțe Christian Lindner.

Această alarmă a răsunat din nou după ședința din iulie a  BCE, unde se aplauda reducerea inflației, dar se sublinia faptul că încă se află la un nivel ridicat și că persistă toxic de mult pentru economie.

„S-a exprimat de asemenea îngrijorarea că economia ar putea intra într-o fază de stagflație, în contrast cu un scenariu mai benign”, potrivit notelor băncii.

Astfel de îngrijorări umbresc piețele financiare, după o serie de rapoarte care indică slăbirea creșterii economice în Marea Britanie și în zona euro – cum ar fi scăderea indicilor managerilor de achiziții – și o inflație mai puternică decât se aștepta în cele mai mari două economii ale Europei continentale, Germania și Franța.

„Știm că politica monetară funcționează și că are efecte în economie, dar în acest moment nu avem niciun impact asupra inflației. Asta e cea mai mare problemă pe care o aavem. Ne confruntăm cu o încetinire economică mai puternică ca în SUA și o inflație mult mai greu de învins” a declarant Gilles Moe, economist-șef la AXA Investment Manager.