Performanța în antreprenoriat nu este ca marele premiu câștigat la loto, ci ca medaliile cucerite în sport

Este nevoie de efort și disciplină, pe lângă talent și înhățarea oportunităților. Românii care se luptă cu multinaționalele au construit de la zero. „Nu ne vindem țara!” nu prea are loc în peisajul capitalist. Aproape toate marile afaceri antreprenoriale românești care dețin felii consistente din domeniile în care activează au crescut mânate de ideile, eforturile, visele fondatorilor; acum încep să intre în scena de business tot mai mult liderii din a doua generație. Dedeman, Transavia, Cris-Tim, Scandia Food, Altex și altele sunt companii care nu (mai) joacă după regulile multinaționalelor, ci au crescut suficient pentru a fi actori relevanți, nu doar în România, ci și peste hotare. Dar performanța este grea – dacă nu aproape imposibilă – fără a fi alimentată de un vis. Ceea ce nu s-ar fi putut întâmpla cu coloșii industriali care existau pe vremea comunismului. Un om care ar fi primit pur și simplu un combinat, să spunem, nu ar fi fost suficient de determinat pentru a menține în viață afacerea, pentru a o face eficientă și relevantă. Asta costă – timp, efort, nopți nedormite, stres. E grea performanța care nu e susținută de propriul vis.

Îmi vine în minte o singură companie care nu a plecat de la zero și acum are o poziție importantă în piață. Este vorba despre Farmec, care are cote de piață importante în cosmetice; fabrica are istoric dinainte de 1989, a fost privatizată prin metoda MEBO, s-a menținut și adaptat noilor reguli de piață.

Chiar dacă degetele mâinilor par suficiente pentru a număra afacerile antreprenoriale care se luptă de la egal la egal cu străinii, este important fenomenul în sine. Cei care au depășit un anumit nivel de business pot face mișcări strategice, prin extinderi în domenii conexe, sau peste hotare. Săptămâna trecută a fost anunțată încheierea tranzacției prin care UMB Steel, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, preia activele combinatului ArcelorMittal Hunedoara, potrivit unui raport transmis la Bursa de Valori București. Această tranzacție vine după ce Umbrărescu achiziționase deja activele combinatului siderurgic de la Oțelu Roșu, iar UMB Steel ar fi interesată și de preluarea combinatului Liberty Galați, fostul Sidex. Grupul UMB este cunoscut în primul rând ca unul dintre cei mai mari constructori de drumuri și autostrăzi din România.

Trebuie spus însă că România traversează cea mai bună perioadă din istoria postdecembristă a construcțiilor, cu investiții masive în infrastructură și cu firme românești care au depășit multinaționalele la capitolul livrări de autostrăzi, spune Cristian Stancu, acționarul grupului de firme Maristar, activ în infrastructură, rezidențial și HoReCa. „Cel puțin după 1989 nu s-a mai construit atât de mult. Avem un constructor român în cel mai greu domeniu, al autostrăzilor, care e cu mult peste orice multinațională. Înainte, veneau multinaționalele și ei făceau. Acum s-a schimbat“, afirmă Cristian Stancu, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri românești, un proiect CEC Bank și ZF.

La fel de adevărat este că la polul opus se plasează domeniul agriculturii, unde, potrivit unei analize realizate de ZF, cele mai mari suprafețe de teren sunt cultivate de străini. Marile suprafețe agricole din România sunt lucrate de străini: arabii, libanezii, danezii, italienii și nemții au încasat cele mai mari de subvenții în 2025. Doar doi antreprenori români sunt în top zece beneficiari – Petru Corvin Mateiu și Mihai Anghel. Din circa 800.000 de fermieri câți are România, primii 30, cei mai puternici din acest sector, au primit subvenții de 188 de milioane de lei (circa 40 mil. euro) în 2025. Este interesant că dacă în domeniul procesării cărnii afacerile românești domină clar piața pe plan locală, în domeniul cultivării terenurilor antreprenorii autohtoni nu și-au adjudecat partea leului. Nu este însă timpul pierdut.   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează cât de convingător poate fi un stimulent financiar pentru prezența fizică la birou.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef Business Magazin