Pentru prima dată, SRI și SIE se amestecă în avizarea investițiilor străine. Mai vin investitorii? Ce spun consultanții

♦ Aflată într-o  sete de investiții străine, România mai pune o piedică birocratică investitorilor străini din afara Uniunii Europene: guvernul a adoptat peste noapte un OUG prin care se înființează o comisie cu membri politici și din servicii secrete de avizare a investițiilor străine non-UE.

Orice investiție din afara Uniunii Europene care depășește 2 mil. euro trebuie să treacă printr-o comisie specială, din care vor face parte membri ai guvernului, dar și servicii secrete din România, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate de guvern, care mai aduce o procedură birocratică în procesul pentru investițiile străine, un element esențial pentru dezvoltarea economiei și de care România are nevoie ca de aer. Cum influențează acest lucru decizia investitorilor străini de a investi în România?

„Investitorii străini care au planuri de investiții pe termen lung, care implică sume considerabile și care doresc să facă parte din sistemul economic românesc, nu consideră o barieră faptul că trebuie să aplice reguli deja existente în țările UE“, spune Ramona Jurubiță, care este country managing partner la KPMG România și vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Din contră, adaugă ea: „Aplicarea uniformă a unor re­glemen­tări de acest fel dau garanția apartenenței la spațiul european cu tot ce implică aceasta, statul de drept, stabilitate, vizibilitate pe termen mediu și lung.“

Pe de altă parte, Mircea Coșea, profesor de economie, este de părere că această comisie reprezintă o barieră birocratică, care poate fi folosit drept liant pentru promovarea intereselor proprii și pentru abuzuri. „Dacă există în țară un control parlamentar bun, pentru a vedea în ce măsură investițiile nu sunt afectate de importuri, de politică sau de ideologie, atunci lucrurile vor merge mai departe. Aceste bariere (OUG-ul în discuție – n. red.), care poate sunt justificate în anumite situații, pot dezvolta o rețea birocratică largă și eu mă tem de niște abuzuri, de niște interese“, a spus Mircea Coșea. „Una e politica, alta e economia. Dacă ajungem să facem și economie, și politică, lucrurile nu vor funcționa“, a adăugat el.

Guvernul a adoptat într-o ședință de săptămâna trecută o Ordonanță de Urgență prin care se înființează Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) din afara Uniunii Europene, din care vor face parte mai mulți reprezentanți ai guvernului, dar și reprezentanți ai Serviciului Român de Informații (SRI) și ai Serviciului de Informații Externe (SIE), ca invitați permanenți.

OUG-ul adoptat preia în legislația românească un Regulament al Uniunii Europene din 2019. Regulamentele sunt acte normative emise de Uniunea Europeană care au caracter obligatoriu pentru toate statele membre.

În ultimii 30 de ani, în toate fostele țări comuniste, modelul de creștere economică a fost bazat pe investiții străine. Investitorii străini, în cea mai mare parte membri ai actualei configurații a Uniunii Europene, au fost atrași în România, Polonia, Ungaria sau Bulgaria de costul redus cu forța de muncă, dar și de fiscalitatea prietenoasă. Dintre investitorii din afara Uniunii Europene, cei din SUA au cel mai mare sold al investițiilor la final de 2020, cele mai recente date ale Băncii Naționale a României: 6,2 miliarde de euro investiți. Pe locul al doilea se află Marea Britanie, cu un stoc al investițiilor străine de 3,7 mld. de euro la final de 2020. Investitorii ruși, care, probabil, sunt primii vizați de această comisie, au un stoc al investițiilor de 1,1 mld. de euro. 

În total, România a atras investiții străine directe în valoare de circa 91 de miliarde de euro până la finalul anului 2020, cele mai recente date agregate ale BNR. Fluxul net de investiții străine directe din 2021 a fost de 7,3 mld. de euro, cel mai bun an de după criza din 2009-2009, arată datele preliminare ale BNR.

De acum, toți investitorii străini care vor să investească mai mult de 2 milioane de euro în anumite domenii în România trebuie să treacă pe la comisia nou-înființată.

Motivarea din actul normativ pentru înființarea comisiei este legată de „scopul protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică.“ Investițiile care vor fi analizate de acest organism sunt cele care depășesc valoarea de 2 mil. de euro, însă, prin excepție, arată actul normativ, pot fi supuse verificărilor și unele investiții care nu ating acest prag, dar „prin natura sau efectele sale potențiale pot avea impact asupra securității sau ordinii publice.“ Printre domeniile vizate de OUG se numără energia, infrastructura, sistemele de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea sistemelor informatice și de comunicații etc.

Membrii CEISD vor fi reprezentanți ai prim-ministrului, Consiliului Concurenței, Secretariatului General al Guvernului și ai ministerelor: Economiei, Turismului, Transporturilor, Digitalizării, Finanțelor, Apărării, Afacerilor interne, Externe, Sănătății.

În actul normativ există și o prevedere aparte pentru investiții în mass-media. Astfel, investitorul străin care vrea să realizeze o investiție în acest domeniu trebuie să transparentizeze informațiile cu privire la investiția străină și aceasta va fi supusă unei consultări publice.

„În cazul în care CEISD nu constată niciun motiv pentru inițierea procedurilor de examinare a investiției străine, se consideră că efectuarea investiției străine nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României“, se arată în OUG.

Ramona Jurubiță: country managing partner la KPMG România și vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC): Aplicarea uniformă a unor reglementări de acest fel dau garanția apartenenței la spațiul european cu tot ce implică aceasta.

Mircea Coșea, profesor de economie: Aceste bariere (OUG-ul în discuție – n. red.), care poate sunt justificate în anumite situații, pot dezvolta o rețea birocratică largă și eu mă tem de niște abuzuri, de niște interese.