Pentru prima dată după 1990 statul român încurajează micile gospodării țărănești care cresc porci. Realitatea economică a României este asumată la nivel guvernamental

România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. Odată cu apariția pestei porcine africane în 2017, au fost discuții intense privind interzicerea creșterii porcilor în gospodăriile individuale. Acum, însă, apare o schimbare de abordare. Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, consideră că ar fi mai bine ca statul să sprijine financiar crescătorii, astfel încât animalele să fie crescute în condiții de igienă și produsele să poată fi comercializate în mod corect. Astfel, pentru prima dată după 1990, statul român încurajează micile gospodării țărănești care cresc porci și realitatea economică a României este asumată la nivel guvernamental.

„Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populației. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce privește lupta împotriva pestei porcine. În ultimii ani, România a încercat să oprească pesta porcină și să reducă impactul asupra fermierilor în ceea ce privește interdicțiile de a exporta sau de a procesa și comercializa carne în afara țării. Nu avem rezultate notabile, deși numărul de focare scade, însă România este în continuare roșie. Astfel, nu putem exporta produse din carne de porc”, a spus Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă de astăzi, 10 iunie.

Din acest motiv, sunt sprijiniți crescătorii de porci la nivelul exploatațiilor gospodărești (IGP) care respectă legea, adică acei români care cresc un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar.

„Vrem să acordăm un sprijin pentru respectarea condițiilor de biosecuritate de 20 de euro/cap de animal, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației, unde animalele sunt crescute într-un adăpost în spatele curții, iar pentru exploatațiile de tip A, până la 50 de capete”, a adăugat Barna.

El consideră că este necesar ca România să susțină gospodăriile care lucrează corect și micii fermieri care respectă legea, pentru că interesul țării este creșterea populației de animale, indiferent că vorbim de gospodării sau de ferme mari, cât și consumul de carne locală. „Subvenția am vrea să se acorde până la finalul lunii decembrie a anului 2026.”

„Din păcate, nu avem nicio exploatație autorizată care să vândă porcine. Sperăm să se schimbe acest lucru. Ca o paralelă, în Ungaria, în satele din vecinătatea noastră, găsim gospodării care, ca și la noi, cresc porci. Avem colaboratori care merg la aceste familii în Ungaria, ne identifică porcii potriviți pentru noi. Și pentru că ar fi prea complicat să îi aducem în viu în România, apelăm la abatoarele mici de dincolo de graniță. Apoi, aducem porcul tăiat la Nădlac. E dureros acest lucru, aș vrea s cumpăr de la localnicii noștri. Acum, mai mult de jumătate din necesarul de carne de porc vine din Ungaria”, a spus recent la o emisiune ZF Kelo Milan, președintele cooperativei agricole Fermierul Nădlăcan.

În plus, Bistrița-Năsăud este unul dintre județele din țară în care porcii cresc în circa 10.000 de gospodării. Practic, realitatea arată că avem un județ care produce peste 60.000 de tone de porumb și nu are nicio fermă de porci.

„Propunem ca din fermele de tip A (care au peste 5 animale – n. red.) să se poată livra porci fără restricții către abatoare, dar cu analize privind pesta porcină”, a spus ministrul interimar al agriculturii, Barna.

În prezent, România importă circa 80% din necesarul de carne de porc pentru consum, după ce efectivele au scăzut în ultimul deceniu. Astfel, a ajuns la importuri de peste 1 miliard de euro în 2025. „Din cauza tranzacțiilor intracomunitare de animale vii, carcase și produse din carne de porc, România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA. La aceasta se adaugă o sumă cel puțin dublă din alte impozite și taxe, plătite de fermele comerciale și de furnizorii de inputuri, precum materiale și furaje, care ar putea fi produse în România”, a mai spus Barna.

Din analiza sa, ar fi nevoie de o producție de carne echivalentă a 3-4 milioane de capete de porcine, raportat la 120 de kg/cap de animal, pentru a acoperi consumul de carne de porc adusă din alte state europene. „Vrem să stimulăm vânzarea de purcei crotaliați din gospodăriile populației, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare.”

Pentru a opri evoluția pestei porcine, ministrul interimar a spus că va face un nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre cele mai importante propuneri este confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor, în cazul în care se transportă mai mult de cinci porci în mod ilegal, fără crotalii sau fără documente de mișcare. După aceea, se aplică o amendă de 10.000 de lei pentru transportul ilegal.

„Pentru sectorul suin mai avem o formă de sprijin, în valoare de 11 milioane de euro, destinată spațiilor de cazare. Este vorba despre 12 euro pentru un loc de cazare la nivelul fermelor și 13-14 euro în cazul animalelor de reproducție, în contextul situației din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea costurilor cu motorina și îngrășămintele”, a mai spus Barna.