Pentru noile generații, companiile sunt obligate să le asigure un job, să le ofere o experiență și un salariu cât mai mare

Ce spune Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online de pe piață:

• Noile generații își schimbă jobul mult mai repede decât ne așteptăm. Cei care au sub trei ani vechime își schimbă locul de muncă o dată la mai puțin de șase luni; cei cu 3-5 ani vechime – o dată pe an; iar cei cu 5-10 ani – o dată la un an și jumătate.

• Pe piața muncii se remarcă, în ultima perioadă, o intrare mult mai timpurie: tinerii își caută un loc de muncă mult mai devreme.

• Foarte puțini tineri mai așteaptă să termine facultatea fără să se angajeze.

• Nu mai contează ce studii ai – acestea au devenit irelevante pentru anumite industrii sau sectoare economice: retail, HoReCa, logistică, call-centere.

• Specialiștii din anumite domenii sunt cei mai căutați – sunt și vor fi din ce în ce mai bine plătiți.

• Cu foarte puține excepții, companiile nu plătesc în plus pentru studiile pe care le ai.

Cam așa arată, în rezumat, o parte din piața muncii, cel puțin pentru noua generație, în primul trimestru din 2025. Companiile – mai ales cele din retail, HoReCa, logistică, call-centere – se confruntă cu fluctuații de personal pe zona de entry-level de până la 50%.

Tinerii vin la un job pentru „fun”, mai degrabă ca să nu stea acasă, să câștige niște bani și să bifeze o primă experiență în CV. Dacă cineva stă mai mult de șase luni în primul job, este o minune. Această situație nu este specifică doar României, ci se regăsește în toate piețele vestice.

Chiar dacă firmele pledează pentru stabilitate și pentru a păstra angajații o perioadă mai lungă de timp, de la un anumit nivel încolo nu sunt dispuse să recompenseze acest lucru printr-o creștere substanțială a salariilor. Dacă vrei o creștere rapidă a salariului, cea mai bună variantă este să te miști foarte repede de la o companie la alta, de la un job la altul, obținând astfel, la fiecare șase luni, o majorare salarială de 10–20%. Dacă tragi linie, ceea ce câștigi prin schimbarea frecventă a locului de muncă nu vei obține niciodată rămânând într-un singur job pe termen lung. Desigur, acest model funcționează doar până la un anumit punct, pentru că atunci când cineva îți analizează CV-ul și observă o schimbare de job la fiecare șase luni sau un an, s-ar putea să te considere un simplu „vânător” de salarii mai mari. Pentru foarte multe joburi, studiile contează foarte puțin. De altfel, România este pe ultimele locuri în Europa – chiar pe ultimul loc – în ceea ce privește angajarea într-un domeniu pe baza studiilor specifice.

Sunt cazuri în care inginerii lucrează în call-centere, absolvenții de Litere sunt angajați în HoReCa sau nu este necesar să termini Politehnica, Matematica ori Cibernetica ca să ocupi o poziție de programator. Bogdan Badea de la eJobs atrage atenția că piața românească nu oferă consiliere adecvată pentru a-i ghida pe tineri către un domeniu, o școală sau o facultate care să-i sprijine ulterior în ceea ce își doresc să facă. Mulți aleg o facultate doar din obligație, iar apoi ajung să lucreze într-un domeniu care nu are nicio legătură cu studiile urmate.

Sunt domenii – cum ar fi HoReCa – în care poți câștiga, imediat după angajare, mai mulți bani decât dacă ai termina o facultate și ai lucra, de exemplu, într-o bancă. Faptul că tot mai mulți tineri intră pe piața muncii de la vârste din ce în ce mai mici arată că banul începe să conteze tot mai mult, iar oamenii se uită la salarii și la modalitățile prin care pot câștiga mai mult, mai repede. Întrucât nu există o diferență semnificativă pe piața muncii în funcție de școala absolvită, tinerii încep să se îndrepte către școli mai ușoare, mai lejere, iar ulterior vizează sectoarele care plătesc cel mai bine. Necesarul de „gulere albe” devine din ce în ce mai ridicat, însă piața se restrânge, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe creșterea salariilor.

Inteligența artificială, ChatGPT, automatizarea, robotizarea și digitalizarea își vor pune amprenta asupra pieței muncii în mod semnificativ în următorii ani – nu chiar de mâine. Până atunci, pentru noile generații joburile sunt doar niște experiențe. Ei consideră că firmele le sunt datoare să le ofere aceste experiențe. Modul lor de a privi munca este mai degrabă socialist decât capitalist: companiile trebuie să aibă grijă de ei, exact cum, în comunism, societatea avea grijă de oameni.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)