Pentru IMM: cineva acolo sus le iubește

Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când șefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituția a propus guvernului Boc planul de acțiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reținut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiași an, Consiliul a cerut aceleași lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanță în evaluarea angajaților, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc și-a însușit și o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorități, de la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu și București-Brașov.

Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiții totale în România de circa 40 mld. euro și cu peste 185.000 de salariați, sunt întreprinderile mici și mijlocii. “CIS își propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experiența grupurilor-mamă în alte țări și ea poate fi transplantată aici”, rezumă Mihai Bogza, președintele Consiliului de Administrație al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS și președintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini și IMM, atâta vreme cât în componența CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

Pe de o parte, explică Bogza, “IMM sunt important în orice economie și au o pondere mare în totalul producției și al angajărilor, așa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă”. Conform lui Aurel Șaramet, președintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puțin de 250 de angajați și cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB și concentrează circa 60% din forța de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. “Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienți sau furnizori printre ele și văd direct problemele cu care se confruntă”, a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-și propun să lanseze controverse cu autoritățile, “dar nici să fie simpli chibiți”, ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat și un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privința filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creșterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi și Tineri debutanți în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea rețelei FNGCIMM și “dezvoltarea culturii antreprenoriale”.