Pentru că România are o hemoragie de forță de muncă, importul de forță de muncă crește exponențial: în 2019 au fost acordate 30.000 de avize de muncă, triplu față de 2018
Numărul de avize de muncă emise de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost în 2019 de 29.800, aproape triplu față de numărul de avize de muncă emise în 2018, când 10.500 de lucrători din afara spațiului european au primit aprobarea de a lucra pe teritoriul României, arată datele instituției citate, la solicitarea ZF.
Numărul de avize de muncă emise de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost în 2019 de 29.800, aproape triplu față de numărul de avize de muncă emise în 2018, când 10.500 de lucrători din afara spațiului european au primit aprobarea de a lucra pe teritoriul României, arată datele instituției citate, la solicitarea ZF. „Probabil ar fi fost o explozie și în 2018 și în 2017. Mediul de afaceri cu siguranță ar fi adus mai mulți muncitori noneuropeni, dar, având în vedere că se știa că este cota destul de mică, nu s-au făcut planificări pentru un număr foarte mare de angajați“, comentează pentru ZF Elena Antoneac, de la Xpath Global, companie care oferă servicii de imigrare și mobilitate globală.
Ca o particularitate a anului 2019 din acest punct de vedere se remarcă o creștere a numărului avizelor de muncă pentru lucrătorii înalt calificați, potrivit reprezentanților IGI. Astfel, cele mai multe avize au fost acordate lucrătorilor permanenți, iar ponderea personalului înalt calificat între aceștia a crescut, chiar dacă muncitorii necalificați rămân cei mai mulți. Contingentul de avize pentru lucrătorii migranți (numărul maxim de avize de muncă ce poate fi acordat lucrătorilor din afara spațiului european) a fost în România în 2019 de 30.000, după ce a fost suplimentat cu 10.000 în a doua parte a anului. În 2018 contingentul a fost de 15.000. Anul acesta s-au oferit 30.000 de avize de muncă la prima strigare, cu posibilitatea de a fi suplimentat oricând, dacă cererea va fi mare, explică reprezentanții IGI.
„Din punctul nostru de vedere este un lucru foarte bun (faptul că numărul maxim de avize de muncă poate crește – n. red.) pentru că noi considerăm că, având în vedere că România are o hemoragie de forță de muncă, nu cred că este o țară care să aibă nevoie neapărat de cotă. Din punctul meu de vedere ar trebui să se pună condiții pe numărul de ani de ședere“, mai spune Elena Antoneac.
Cererea pe piața forței de muncă pentru lucrători migranți a început să crească în tandem cu adâncirea crizei de forță de muncă din România. Din ce în ce mai mulți antreprenori din Români care activează în HoReCa, construcții și industrie apelează la importul de forță de muncă, în special din Asia.
Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, până la 2.000, în care intră biletele de avion, taxele, analizele medicale, diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcție de țara din care vin candidații. Cu toate acestea, printre avantaje, spun angajatorii, se numără faptul că asiaticii care vin să lucreze în Româna sunt statornici și de obicei serioși la locul de muncă.