Pentru 1 euro pe lună

Una dintre cele mai interesante discuții pe care le-am avut în ultimul timp la ZF Live a fost cu Adrian Dinu de la Creasoft, un antreprenor român, care pe lângă businessul din IT mai are afaceri cu automate care fac pe loc suc din portocale, la care se adaugă și o spălătorie auto automată.

Subiectul de discuție a fost monitorizarea angajaților care lucrează de acasă sau de oriunde altundeva, dar nu de la birou, Adrian Dinu dezvoltând o soluție pe care a cumpărat-o de la unul dintre programatorii lui.

Având în vedere că în acest context adus de pandemia de Covid-19 mai mult de 50% dintre angajații care lucrează în clădirile de birouri au fost trimiși sau au decis să lucreze remote, soluțiile de monitorizare a activității din noul mediu au căpătat o altă atenție.

Iar monitorizarea nu înseamnă la ce oră deschizi calculatorul, ca și cum intri pe ușa de la birou și la ce oră pleci, ci la ceea ce faci în acest timp în fața calculatorului, cât lucrezi efectiv pentru firma care te plătește, cât te uiți pe alte site-uri sau aplicații (monitorizarea își poate da seama chiar și când te uiți pe un calculator alăturat, al tău, personal, pe Netflix, să zicem), cum muncești în funcție de cum tastezi, etc.

Monitorizarea își poate da seama dacă ești tu cel care tastezi sau dacă pui o carte pe tastatură, sau dacă ai pus un robot sau o aplicație să tasteze pentru tine.

Metodele de înșelare a sistemului sunt destul de prezente.

Apropos de asta, la Sibiu există o firmă – TypingDNA, care este acum pe lista celor mai valoroase firme din România, având în vedere potențialul imens de creștere, care a dezvoltat o aplicație prin care confirmă cine tastează la un calculator, pentru că modalitatea de tastare a fiecăruia dintre noi este unică. Adică aplicația își poate da seama dacă tu ai scris un text sau altcineva, în funcție de modul cum ai tastat. Monitorizarea lucrului de acasă este de-abia la început, iar această activitate se va dezvolta exponențial. Aceste monitorizări
sunt și la birou, dar nu atât de sofisticate.

Adrian Dinu spune că pe baza analizelor, din 8 ore de lucru plătite de companie, practic, un angajat lucrează 6 ore.

Nu multă lume se va simți confortabil cu această monitorizare, dar ea va face parte din pachetul salarial al fiecărui angajat și, din „păcate”, monitorizarea activității va deveni din ce în ce mai extinsă, ceea ce va declanșa adevărate revoluții în normarea muncii și, în final, în plata ei.

Companiile vor strânge șurubul pentru a-și reduce costurile, pentru a-și crește profitabilitatea, pentru a avea o productivitate mai mare, pentru a justifica reducerile de personal și astfel vor avea nevoie de rapoarte cât mai detaliate privind activitatea fiecărui angajat: cât a muncit, cum și cât de eficient a fost.

Chiar și la introducerea unor facturi în calculator există diferențe între cei care fac această operațiune.

Aceste rapoarte există și acum, dar nu sunt atât de detaliate.

Pentru România, această monitorizare va deveni un coșmar, având în vedere că nu suntem atât de organizați, că nu vrem o normare extrem de riguroasă a muncii, justificând că prin această supraveghere se pierde din creativitate, că Facebook, Instagram, Netflix sunt prietenii noștri etc.

Dar acesta va fi viitorul, monitorizarea activității va deveni din ce în ce mai complexă, vor apărea mii de aplicații care ne vor urmări, vom avea mai mulți ochi, impersonali, care își vor da seama dacă ne gândim la binele companiei pentru care lucrăm și ne plătește sau ne gândim în altă parte.

Iar toată această monitorizare costă doar 1 euro, plus TVA, pe lună, de angajat.