Pe fondul evoluțiilor geopolitice, 72% dintre directorii executivi și-au accelerat planurile privind AI.

 Executivii privesc dincolo de crize, iar pariurile s-au făcut deja pe AI și tehnologie. Avantajul competitiv nu va mai fi dat doar de capital sau de dimensiunea companiei, ci și de viteza cu care organizațiile vor reuși să transforme tehnologia în productivitate, eficiență și creștere

Suplimentul ZF pune sub lumina reflectoarelor preocupările tot mai accentuate ale executivilor privind AI și tehnologia, care încep să se contureze în strategiile de dezvoltare. Inteligența artificială, automatizarea și digitalizarea devin noile surse de productivitate, competitivitate și creștere, dar drumul trebuie asfaltat, cadrul construit și definit.

În ciuda unui context economic și geopolitic dominat de incertitudine, mediul de afaceri nu pare să intre într-o logică defensivă. Dimpotrivă, executivii din întreaga lume continuă să privească spre 2026 cu un optimism prudent și să își construiască strategiile de dezvoltare în jurul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Mesajul care se desprinde din studiul realizat în rândul liderilor de business este că provocările sunt numeroase, însă companiile nu mai răspund prin amânarea investițiilor, ci prin accelerarea transformării digitale și prin adoptarea unor tehnologii care să le crească productivitatea și competitivitatea.

Forvis Mazars a realizat un studiu prin care oferă  o privire de ansamblu, atât la nivel global, cât și la nivel local, a directorilor executivi cu privire la îngrijorări, planuri, direcție, strategii și așteptările pentru anul 2026. Deși România rămâne ceva mai rezervată decât media globală, direcția este aceeași. La nivel mondial, 82% dintre executivi estimează că veniturile companiilor lor vor crește cu până la 10% în 2026, iar în România peste jumătate dintre respondenți, respectiv 54%, împărtășesc aceeași perspectivă. Totuși, comparativ cu 2025, optimismul s-a temperat, în special în cazul companiilor românești, semn că liderii de business sunt mai conștienți de riscurile economice și fiscale care se conturează.

Aceste riscuri sunt bine definite. Incertitudinea economică ocupă primul loc în topul preocupărilor executivilor, atât în România, cât și la nivel global. Pentru prima dată însă, prețurile la energie și riscul unor penurii urcă în topul factorilor care pot influența evoluția afacerilor, reflectând impactul tensiunilor geopolitice asupra economiei. În România, peste aceste provocări se suprapun schimbările fiscale și noile cerințe de conformare, ceea ce explică de ce strategia de compliance devine una dintre prioritățile managerilor. Adaptarea rapidă la noile reglementări este percepută ca o condiție esențială pentru menținerea competitivității. În paralel însă, companiile continuă să investească în transformarea tehnologică. La nivel global, peste 70% dintre organizații au deja o strategie dedicată digitalizării, iar România urmează aceeași tendință, chiar dacă într-un ritm ușor mai lent. Potrivit studiului, această diferență nu este determinată de lipsa interesului, ci de faptul că ritmul de evoluție al tehnologiei este atât de rapid încât multe organizații întâmpină dificultăți în a-și actualiza permanent strategiile și infrastructura digitală. În centrul acestei transformări se află inteligența artificială. Pentru peste 62% dintre executivii din România și pentru mai mult de jumătate dintre cei intervievați la nivel global, AI reprezintă tehnologia cu cel mai mare potențial de a remodela modul în care funcționează companiile. Automatizarea proceselor interne, eficientizarea operațiunilor, îmbunătățirea relației cu clienții, analiza datelor, prognoza și planificarea sunt principalele domenii în care organizațiile accelerează implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Mai mult decât atât, executivii nu văd AI doar ca pe o metodă de reducere a costurilor, ci ca pe principalul generator de productivitate și creștere. Cele mai mari randamente ale investițiilor sunt așteptate din proiectele de inteligență artificială și machine learning, urmate de securitatea cibernetică și managementul riscului. În opinia liderilor de business, cele două domenii devin inseparabile într-o economie digitală, în care dezvoltarea tehnologică trebuie însoțită permanent de investiții în protecția infrastructurii și a datelor. Clasamentul investițiilor confirmă această schimbare de paradigmă. Inteligența artificială, inovarea, cercetarea și dezvoltarea, machine learning-ul, integrarea dintre oameni și tehnologie, experiența clienților și transparența reprezintă principalele direcții către care se îndreaptă bugetele companiilor. În același timp, tehnologii considerate revoluționare în urmă cu doar câțiva ani, precum blockchainul sau sistemele ERP, au coborât în clasamentul priorităților, demonstrând cât de rapid se schimbă agenda tehnologică a companiilor.

România rămâne însă mai prudentă decât media globală în ceea ce privește viteza de adoptare a inteligenței artificiale. Dacă la nivel mondial între 58% și 85% dintre executivi afirmă că AI produce deja schimbări importante în organizațiile lor, în România procentul este aproape la jumătate și chiar în ușoară scădere comparativ cu anul precedent. Același lucru este valabil și în ceea ce privește restructurările generate de AI. La nivel global, 33% dintre companii declară că au trecut deja prin restructurări majore determinate de implementarea inteligenței artificiale, în timp ce în România doar 8% dintre respondenți raportează astfel de transformări. Cu toate acestea, perspectiva asupra pieței muncii rămâne una pozitivă.

La nivel global, doar 29% dintre executivi consideră că AI înlocuiește locuri de muncă, în timp ce 53% afirmă că aceasta creează noi oportunități profesionale și noi roluri în organizații.

În România, procentele sunt mai reduse, 10% spun că AI elimină locuri de muncă, iar 20% consideră că generează altele noi, însă tendința este similară. Transformarea nu înseamnă neapărat reducerea personalului, ci schimbarea competențelor și redefinirea modului în care oamenii și tehnologia colaborează.

Pe măsură ce investițiile în inteligența artificială cresc, se amplifică și preocupările privind utilizarea responsabilă a tehnologiei. România este chiar mai precaută decât media globală în această privință. Aproximativ 33% dintre executivii români declară că au preocupări majore legate de implicațiile etice și sociale ale AI, comparativ cu 26% la nivel mondial. În același timp, nivelul de încredere în protecția datelor a scăzut considerabil: dacă anul trecut 62% dintre respondenți considerau că informațiile sunt pe deplin protejate, în prezent doar 44% mai au aceeași percepție. Această evoluție arată că securitatea datelor și reziliența cibernetică devin condiții esențiale pentru succesul transformării digitale.

Paradoxal însă, deși tehnologia capătă un rol central în strategiile companiilor, guvernanța corporativă, etica și conformarea cu reglementările continuă să ocupe ultimele poziții în clasamentul priorităților investiționale. Liderii de business par să considere că principalul avantaj competitiv va veni din capacitatea de a adopta rapid noile tehnologii, chiar dacă acest ritm ridică întrebări privind modul în care organizațiile vor gestiona responsabilitatea, controlul și utilizarea etică a inteligenței artificiale.

Per ansamblu, studiul arată că mediul de afaceri traversează o schimbare profundă de paradigmă. În loc să își construiască strategiile pornind de la crize și riscuri, executivii aleg să investească în tehnologii care pot genera productivitate, eficiență și noi oportunități de creștere. Inteligența artificială nu mai este percepută ca o tehnologie a viitorului, ci ca principalul instrument prin care companiile încearcă să răspundă provocărilor prezentului. Pentru liderii de business, avantajul competitiv al următorului deceniu nu va mai fi dat doar de capital sau de dimensiunea organizației, ci de viteza cu care aceasta va reuși să transforme tehnologia în valoare economică și creștere sustenabilă.