Pe aripile antreprenoriatului. În artă
Andreea Lăzărescu și Tiberiu Dăncilă au învățat în familie ce înseamnă creația artistică. Au aprofundat apoi împreună la Universitatea Națională de Arte din București, iar în 2010 și-au transformat hobby-ul în business. Unul care le aduce vânzări de peste 15.000 de euro anual.
„De pe vremea când eram studenți, eu și Tiberiu lucram împreună diverse piese. Era nevoie de o identitate sub care să apărem și să vindem și așa a apărut Ceramic Sparrow (Vrabia din ceramică – trad.), cu referire la primele colecții de broșe din porțelan sub formă de păsări. Arta modernă de până la al Doilea Război Mondial a fost de multe ori o sursă de inspirație puternică pentru noi, formele arhitecturale, geometria, jocul volumelor, simplitatea și funcționalitatea”, povestește Andreea Lăzărescu.
Primii bani i-au făcut vânzând mărțișoare la Muzeul Țăranului Român, dar și prin intermediul rețelei de librării Cărturești. Investițiile lor – de câteva zeci de mii de euro – au venit treptat, inițial din bani strânși din joburile avute în timpul facultății, iar mai târziu din vânzările de obiecte ceramice. „La început, făceam acasă piese mici și simple care nu necesitau cine știe ce dotări și traversam cu ele orașul pentru a ajunge la atelierele unor prieteni cu cuptoare de ardere. Pe parcurs, am rezolvat problema spațiului de lucru, ne-am cumpărat de la calculatoare la tot felul de scule pentru modelat și glazurat, cuptor de ardere, dotările necesare unui mic studio de design și producție ceramică.”
Așa se face că astăzi produsele ceramice semnate de cei doi antreprenori sunt confecționate într-un atelier propriu în București. Porțelanul, barbotinele (pasta cu care se lipesc piesele din ceramică), glazurile, pigmenții vin din Franța, Germania, Ungaria. O parte din materia primă este achiziționată direct din magazine de profil din Anglia sau Austria.
De la an la an profitul a crescut, iar Andreea și Tiberiu se gândesc acum să acceseze o finanțare consistentă pentru a-și extinde producția. Vânzările lor anuale se situează între 15.000 și 20.000 de euro, cele mai multe fiind realizate în perioada iernii.
Pregătirea lor ar trebui să le permită să furnizeze doar conceptul produselor, ideile și formele, iar producția să fie preluată de fabrici specializate. Doar că, spun cei doi antreprenori, în România sunt puține fabrici dornice să confecționeze produse originale, preferând seriile mari, clasice, standardizate. Așa că își asumă tot ei și producția efectivă.
„Nu avem alți angajați, însă am fost surprinși de numărul mare de studenți sau absolvenți de design din Franța, Belgia, India, care ne-au trimis portofolii, solicitându-ne să facă stagii sau rezidențiate la Ceramic Sparrow. Din păcate, i-am refuzat din cauza spațiului și a programului, dar sperăm ca în curând să putem să lucrăm cu tinerii cărora le părem interesanți.”
Cumpărătorii obiectelor ceramice create de cei doi absolvenți de UNARTE vin de la festivaluri precum Romanian Design Week, Big See, Madrid Design Festival, dar și prin intermediul site-ului și al platformelor Social Media. Clienți sunt și companii care, ocazional, oferă cadouri angajaților și aleg obiectele Ceramic Sparrow în acest scop.
Produsele sunt organizate pe colecții, astfel că fiecare categorie implică procese și costuri diferite. De exemplu, seturile de ceai, care consumă mult porțelan și pigmenți ceramici și care se finisează mai greu, ajung să coste 300-400 de lei. Clopoțeii cu decor sub glazură sunt mai mici, dar pictați manual, cu pensule fine, ceea ce face ca și prețul lor să ajungă la 120 de lei.
După aproape zece ani de antreprenoriat în lumea artei, Andreea Lăzărescu este de părere că școlile de profil ar trebui să-i învețe pe studenți să fie mai pragmatici.
„Sunt mulți cei care termină Arte la București cu note mari și pe urmă nu mai au treabă cu acest domeniu. Înființarea unor cursuri de creative advertising, de curatoriat ori de management artistic, mai multă tehnică ar aduce studenții cu picioarele pe pământ și le-ar contura o perspectivă palpabilă”, spune Andreea Lăzărescu.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât și vechile generații de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susținut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiți mai jos o selecție de businessuri pornite de la zero și mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF și Banca Transilvania
au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiție, curaj și determinare. Poveștile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF și pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi și firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariați, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Urban Beasts – centru sportiv (Cluj-Napoca)
Fondatori: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth, Mădălina Butean
Investiție inițială: 4.000 de euro
Prezență: Cluj-Napoca
DeCorinaHats – producție de pălării (București)
Fondator: Corina Leca
Investiție inițială: 150.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 100.000 de euro
Prezență: online
Hot Mama – producție de haine pentru femei gravide (București)
Fondatori: Luminița Sâmbotin, Simona Mincu
Investiție inițială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
100.000 de euro
Prezență: națională