Patru parlamentari PSD & PNL din Comisia de control a SRI au depus un proiect de lege pentru a acorda SRI mai multe drepturi în prelucrarea datelor personale și de a crea și administra baze de date și aplicații și alte resurse în mediul on-line

Un grup de patru deputați și senatori din PSD și PNL, cu toții membri în Comisia parlamentară comună de control a Serviciului Român de Informații (SRI), a depus un proiect de lege care acordă SRI dar și altor structuri similare drepturi de prelucrare a datelor personale „să creeze, dezvolte, administreze și utilizeze baze de date, sisteme informatice și de comunicații, precum și aplicații și alte resurse în mediul on-line”.

Conform legii 51 / 1991 privind siguranța națională a României „organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale sînt: Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate”.
O altă propunere de completare a legii 51 formulată de cei 4 deputați și senatori PSD & PNL este următoarea: „Pentru asigurarea securității naționale, autoritățile prevăzute la art.6 prelucrează, prin mijloace automate, precum și prin alte mijloace decât cele automate, date cu caracter personal prin mijloace automate, precum și prin alte mijloace decât cele automate și care fac parte dintr-un sistem de evidentă sau sunt destinate să fie incluse într-un i asemenea sistem. (2) Autoritățile prevăzute la art. 6 aplică măsurile tehnice și organizatorice specifice protecției informațiilor clasificate, astfel încât să prevină accesul, comunicarea sau distrugerea neautorizate ori alterarea datelor prelucrate în condițiile alin. (1)”.

Proiectul introduce și reguli privind prelucrarea datelor personale de către serviciile de informații:

„Art. 23 – (1) în cadrul activităților prevăzute de prezenta lege autoritățile prevăzute la art. 6, au următoarele obligații:
„a) să prelucreze date cu caracter personal cu bună credință și cu respectarea dispozițiilor legale;
b) să colecteze date cu caracter personal numai în scopuri de securitate națională, inclusiv în procesul de avizare preliminar eliberării certificatului de securitate sau a autorizației de acces la informații clasificate;
c) să se asigure, cu ocazia oricărei prelucrări, că datele cu caracter personal stocate sunt exacte și, dacă este necesar, să le actualizeze. Datele inexacte sunt radiate sau corectate, după caz;
d) să verifice în sistemele proprii de evidență, la anumite intervale de timp, dar nu mai târziu de 5 ani de la stocare, dacă datele cu caracter personal stocate trebuie păstrate, corectate, radiate ori distruse;
e) să se asigure că transmiterea, comunicarea sau transferul de date cu caracter personal se realizează în scopurile prevăzute la lit. b) sau în scopul îndeplinirii unei atribuții legale a autorității sau instituției de aplicare a legii sau altor autorități publice, cu condiția ca datele să fie prelucrate în legătură cu acest scop și nu mai mult timp decât este necesar;
f) să șteargă sau să distrugă datele cu caracter personal pe care le dețin, indiferent de forma de stocare, atunci când constată că acestea nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României.
(2) Regulile de protecție enunțate la alin.(1) se aplică datelor cu caracter personal prelucrate pentru asigurarea securității naționale, precum și celor care vizează viața intimă, familială și privată, onoarea și reputația persoanelor, cunoscute incidental în cadrul activităților de informații și contra informații. )
(3) Suportul pe care sunt înregistrate date cu caracter personal cunoscute incidental în cadrul activităților de informații și contrainformații va fi distrus sau, după caz, șters, când nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României, iar datele nu au fost transferate în condițiile alin.(1) lit. e).”

Proiectul de lege introduce un mecanism complicat prin care persoanele care se consideră vătămate de modul în care SRI și celelalte servicii le prelucrează datele personale pot depune plângeri împotriva acestor situații, respectiv depunerea unei plângeri la Comisia de control al SRI care ar urma să decidă dacă plângerea este sau nu întemeiată. După acest pas, persoanele vătămate pot ataca în instanță decizia.

Iată cum este definit acest mecanism în proiectul de lege:

„Art. 23 – Persoana care, în legătură cu o situație determinată, se consideră vătămată în drepturile sau interesele sale legitime prin nerespectarea, de către autoritățile prevăzute la art. 6 a obligațiilor prevăzute la art. 23” se poate adresa, în scris și motivat, comisiilor parlamentare prevăzute la art. 23”, în funcție de competența materială a acestora.
Art. 23 – (1) Comisia parlamentară solicită autorității un punct de vedere în scris.
(2) în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării, autoritatea comunică punctul de vedere, care nu conține date și informații referitoare la operațiuni sau activități operative în curs sau care urmează a fi executate, surse de informare ori metode și mijloace specifice, precum și informații care pot conduce la deconspirarea calității reale a cadrelor operative.
(3) în cazul Serviciului de Informații Externe, acesta comunică, în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării, punctul său de vedere, care nu conține date și informații referitoare la operațiuni sau activități operative, surse de informare, metode și mijloace specifice, respectiv procese de avizare/revalidare a accesului la informații clasificate. Art. 23 – (1) în situația în care comisia parlamentară constată că plângerea este neîntemeiată, o respinge în termen de 15 zile de la data primirii punctului de vedere printr-un raport și comunică persoanei care a formulat plângerea că dreptul ori interesul său legitim nu au fost afectate.
(2) în situația în care comisia parlamentară constată că plângerea este întemeiată, sesizează organele competente. Art. 23® – Persoana nemulțumită de răspunsul comisiei parlamentare poate formula plângere în condițiile contenciosului administrativ.”

Semnatarii proiectului sunt: Chirteș Ioan-Cristian – senator PNL, Hurduzeu Florin-Silviu – deputat PSD , Florea Oana-Consuela – deputat PSD și Macovei Silviu Nicu – deputat PSD.

Organizația nonguvernamentală Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) a publicat un punct de vedere despre proiect, susținând că acesta va legifera ceea ce SRI „face deja”. „Un nou proiect de lege care completează legea privind securitatea națională în România a fost depus în Senat și caută să “lipească” de Serviciul de Informații Român (SRI) niște atribuții pe care nu le avea până acum și niște principii de prelucrare date personale, despre care noi am tot zis că nu le are și care ar fi împiedicat SRI-ul să facă o parte din munca ce îi revine în Cloud-ul guvernamental. Practic noua legea ar acoperi prin textul legal ceea ce SRI-ul deja face în practică”, conform APTI.

Proiectul de lege și celelalte documente asociate pot fi consultate pe site-ul Senatului, la acest link.