Pasaj ca la București: Au inaugurat podul Ciurel dar "au uitat" să asfalteze și străzile de acces
Străzile care duc spre pasajul Ciurel sunt pline de gropi și blocate cu mașini care încearcă să urce spre pod, în condițiile în care Primăria Capitalei "a uitat" să asfalteze străzile de legătură. Spre exemplu strada Amilcar Săndulescu. Dacă până…
Străzile care duc spre pasajul Ciurel sunt pline de gropi și blocate cu mașini care încearcă să urce spre pod, în condițiile în care Primăria Capitalei “a uitat” să asfalteze străzile de legătură.
Spre exemplu strada Amilcar Săndulescu. Dacă până în 2019 intrau pe stradă doar cei care mergau spre Agenția de Mediu sau spre showroomul BDT Ford, în prezent aceasta este principala rută de acces spre Pasajul Ciurel pentru cei care vin dinspre bdul Uverturii și nu vor să intre pe Șos. Virtuții, care este mai tot timpul blocată. Strada a fost betonată în urmă cu aproape 20 de ani, însă primăria sector 6 a eliberat mai multe autorizații de construcții pentru noi blocuri în imediata vecinătate, fără a asfalta însă vreo stradă.
Autoritățile române, de la Compania de Drumuri la Primăria Capitalei au un lung istoric de proiecte construite fără logică. Spre exemplu și Podul de la Calafat Vidin a fost construit cu mult înainte ca drumul spre pod să fie modernizat, iar lucrările la calea ferată spre pod abia au făcut primul pas la finalul anului trecut, la mai bine de șapte de la inaugurarea podului. Mai mult, lucrările la podul peste Dunăre de la Brăila sunt mult mai avansate decât la drumul expres de legătură, iar cea mai amplă lucrare realizată în România în ultimii ani și cel de-al treilea cel mai lung pod suspendat din Europa va rămâne “obiect de muzeu” timp de un an până când și drumurile de legătură vor fi gata.
Podul Ciurel este considerată cea mai lipsită de sens investiție a primăriei Capitalei, în condițiile în care a costat 50 de milioane de euro iar cele trei benzi pe sens se opresc în străzi desfundate și pline de gropi. Mai mult, investiția a fost finalizată fără a demara lucrările la drumul de legătură care ar trebuie să lege pasajul de centura Capitalei și mai departe de A1 București-Pitești. În plus, pentru “a ajuta” construcția pasajului, s-au eliberat autorizații de construcții fără vreun plan concret, iar pe unde trebuia construit un drum expres acum sunt multe blocuri și case astfel încât proiectarea unui astfel de traseu este una și mai complicată.
Pasajul Ciurel este în prezent cel mai scump și mai mare proiect de infrastructură din București, însă lipsa oricărui plan concret cu privire la drumul expres sau bulevard dintre pod și centura capitalei îl fac aproape complet inutil. Mai mult, timp de 12 ani de când a demarat proiectul, Primăria nu a demarat concret niciun plan de exproprieri și nici primăria generală și nici cea de sector – sector 6 – nu au blocat construcția de noi imobile pe traseul viitorului drum expres.
Astfel, Primăria a demarat în 2007 proiectul megalomanic de 470 mil. euro din care au construit cea mai scumpă componentă fără vreun drum modern de legătură.
Singura utilitate a pasajului este aceea de a permite celor care vin dinspre Crângași să nu mai stea la semafor atunci când fac stânga de pe Virtuții spre Splai.
Astfel, de la un proiect care avea ca misiune descongestionarea traficului de pe Iuliu Maniu și Uverturii, în prezent extrem de aglomerate la orice oră, s-a ajuns la un pod extrem de scump, cu o utilitate extrem de limitată în lipsa drumului. O strategie coerentă ar fi fost aceea de a construi întâi drumul spre centură cu nodul rutier aferent și conexiunea cu A1, astfel încât impactul să fie unul rapid și ieftin, având în vedere că acesta ar fi avut 8 km lungime.