Partea murdară a energiei curate

În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deșeuri care trebuie colectate, sortate și procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziție energetică curată. Spre exemplu, în producția panourilor solare și a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizației Clear Energy Alliance, China deține 95% din piața extracției de minerale rare necesare în producția acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

În același timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obișnuit cu prezența turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an și aproximativ un milion de lilieci – care sunt esențiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informațiile publicate de Administrația pentru Informații din Energie, un braț al biroului de statistică din SUA, arată că gazul și cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

Cu siguranță, sursele de energie regenerabilă poluează mai puțin decât combustibilii fosili, însă recunoașterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient și mai aplicat pe realitatea pieței.  

România și-a luat angajamentul că se vor instala în țară capacități adiționale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunități economice pentru companiile din piață. Pentru un exemplu al deșeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanță de mediu Blumenfield menționează un parc eolian pe care l-a observat și analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanță.

Din aceste activități de mentenanță sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deșeuri periculoase pe parcursul unui an de funcționare, în mare parte uleiuri și antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantități de deșeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz și asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deșeurile generate de aceasta și potențiala reutilizare a acestora.

„Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfășurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deșeuri, din care 84% sunt deșeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conținut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deșeuri am reușit să găsim soluții pentru valorificarea acestora. Una dintre soluții o reprezintă chiar industria materialelor de construcții”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obținut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime și prin transformarea ei într-o masă compactă și dură). „Aceste soluții chiar există în România. În Constanța avem o astfel de instalație de producere a cimentului și în țară mai sunt câteva.”

Blumenfield atrage atenția asupra importanței pe care o are analiza deșeurilor pentru a putea identifica oportunitățile economice care reies din această piață. „A ști exact ce tip de deșeu generezi în activitate este un lucru care ține de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deșeurilor. Cunoscând exact categoria de deșeu pe care o generezi, poți găsi soluții optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

Dar și odată identificate soluțiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator și integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoștințe și tehnologie. Poți să identifici soluții în laborator, dar să nu găsești investitorul care să ducă soluția mai departe în zona economică și spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susține că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate și circa 1.100 de situri potențial contaminate cu deșeuri ca rezultat al activității industriale.

Potrivit specialiștilor citați, statul român poate realiza o hartă la nivel național a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conținutul deșeurilor pe care fiecare industrie le generează și modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autoritățile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deșeurilor din piața locală.

„Acum se desfășoară o acțiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenții economici care desfășoară activități cu potențial impact. Scopul este ca aceștia să-și facă o caracterizare a deșeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să își caracterizeze foarte clar deșeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiștii din piața locală atrag atenția că emisiile României sunt sub media europeană.

„Nu se vorbește deloc despre acest lucru. România este o țară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de față printre țările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre țările care nu și-au încălcat până acum niciun angajament internațional în ceea ce privește schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe țintele pentru 2020.

„România este printre țările care își vor respecta țintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreți exemplu de o țară care nu și le va respecta avem Olanda – țara morilor de vânt – care nu își poate respecta ținta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realități, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării și care ne arată unde nea poziționăm la nivel internațional. Nu suntem noi cei mai prietenoși cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaționale și nu la creșterea ei”, a declarat Nicolescu.

Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluție industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă și geotermală, iar energia solară și eoliană contribuie cu 2,6%.