Partea întunecată a olimpiadei de vară pariziene

Muncitorii fără acte au jucat un rol mai mare și mai periculos în pregătirea Jocurilor Olimpice de vară de la Paris decât recunoaște administrația Macron. Documente recente citate de The New York Times arată însă că șantierele olimpiadei au fost mai periculoase decât au lăsat organizatorii să se înțeleagă.

Președintele Franței a promis că șantierele jocurilor olimpice vor fi sigure, fără pericolele din construcții și abuzurile față de muncitorii migranți care au pătat imaginea Cupei Mondiale de fotbal din Qatar din 2022, scrie The New York Times. Iar cu câteva luni înainte de începerea olimpiadei de la Paris, Emmanuel Macron a dat verdictul: succes! „Ne respectăm angajamentele pe care ni le-am asumat”, a spus  Macron în februarie. Datele guvernamentale arată că mai puțin de 200 de oameni au fost răniți pe șantierele jocurilor olimpice în timpul campaniei de construcții de patru ani. Și nu sunt morți.

Dar evidențele inspecțiilor și alte documente arată că șantierele olimpiadei au fost mai periculoase decât au lăsat organizatorii să se înțeleagă, unele proiecte nerespectând standardele de siguranță de bază. Când imigranții fără acte sunt răniți la locul de muncă, spun muncitorii și oficialii, ei sunt adesea tratați fără a se consemna undeva, ceea ce aproape că garantează că incidentele nu vor apărea în statisticile guvernamentale. Chiar și accidentele mortale ale muncitorilor care lucrează în mod legal sunt uneori omise din evidențele olimpice. Când doi muncitori au murit într-un proiect pentru metrou pe care fostul ministru al transporturilor din guvernul Macron l-a numit „linia vieții Jocurilor Olimpice”, decesele lor nu au fost luate în considerare la numărătoare.

Când un camion a zdrobit mortal un bărbat care ajuta la construirea unui bazin de apă uzată pentru a permite ca întreceri sportive de înot să fie organizate pe Sena, moartea omului a fost omisă din numărătoarea olimpică. „Din punct de vedere administrativ, a fost încadrată într-o altă categorie”, a explicat Paul Duphil, secretarul executiv al agenției cvasiguvernamentale de supraveghere a siguranței construcțiilor din Franța. Aceasta din cauza modului în care guvernul francez definește un șantier olimpic. Accidentele de la Satul Olimpic contează, dar nu și cele de la Turnul Pleyel, un zgârie-nori din apropiere care a fost transformat într-un hotel de lux pentru jocurile olimpice. Munca la centrul media contează, dar construcția unei pasarele gigantice despre care guvernul local spune că este „în centrul proiectului olimpic” nu contează. Și într-o activitate în care rănirile sunt aproape inevitabile, datele oficiale ale Franței sunt uneori remarcabil de curate: primăria orașului Marsilia a declarat pentru The New York Times că nu a existat nici măcar o singură rănire, chiar și minoră, în cei  doi ani de dragare și construcție a Portului Olimpic, o facilitate de la Marea Mediterană unde se vor desfășura competiții de navigație. Muncitorii, reprezentanții sindicali și unii inspectori de muncă spun că toate acestea fac parte din efortul lui Macron de a face Franța să strălucească în lumina reflectoarelor olimpice. „Le permite să spună că Franța nu este Qatar”, a declarat Simon Picou, reprezentant al sindicatului pentru inspectorii de muncă guvernamentali. Documentele, împreună cu interviurile cu oficiali guvernamentali, inspectori și cu peste o duzină de muncitori arată că imigranții fără acte au jucat un rol mai mare și mai riscant în pregătirea jocurilor olimpice decât recunoaște administrația Macron. Muncitorii fără acte au descris cum au fost împinși să facă lucrări periculoase timp îndelungat fără ochelari de protecție, hamuri sau alte echipamente normale pentru astfel de activități.

Dar mulți dintre acești muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranța că vor câștiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislației pe șantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizațiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecții.

Situația este deosebit de sensibilă pentru Macron, deoarece președintele este sub presiune pentru a reprima imigrația ilegală. Și jocurile olimpice sosesc după ani de modificări aduse legislației muncii din Franța. Macron a redus finanțarea pentru inspecții și a desființat consiliile de siguranță ale companiilor. Schimbările au fost menite să simplifice birocrația înăbușitoare a Franței. Liderii sindicali și inspectorii de muncă spun că reforma a făcut munca mai periculoasă.

Nu există nicio indicație că în Franța s-ar fi produs la fel de multe răniri precum în  Qatar, unde jurnaliștii au dezvăluit condiții de muncă mortale în perioada premergătoare Cupei Mondiale la Fotbal din 2022, iar autoritățile recunosc că zeci de muncitori străini au murit. Dar Macron a militat pentru pregătirea unei olimpiade care să fie pe cât de sigure și în condiții umane, pe atât de maiestuoase. El a cerut sindicatelor și angajatorilor să promită că vor menține condițiile de muncă sigure. Biroul lui Macron a transmis întrebări despre condițiile de muncă și numărul de răniri altor agenții. Antoine du Souich, directorul de strategie al Solideo, agenția guvernamentală care a publicat cifrele cu răniții, a declarat într-un interviu că nu cunoștea niciun accident în care sunt implicați muncitori fără acte. Agenția se bazează pe rapoartele de accidente ale companiilor de construcții, care se pot confrunta cu repercusiuni legale dacă se constată că angajează oameni fără acte. Iar cifrele oficiale ale Franței privind accidentele de muncă includ, prin regulă, numai muncitorii legali. În interviuri, muncitorii fără documente au descris cum au fost încurajați de angajator să nu raporteze rănirile sau să se prezinte la medic. Picou a spus că uneori angajatorii îi concediază pe muncitorii răniți sau îi plătesc să tacă.

Du Souich apreciază că angajarea de muncitori fără documente este o practică rară pe șantierele olimpice. Inspectorii au identificat aproximativ 150 de cazuri, a spus el. „Credem că nivelul de control care a fost pus în aplicare a făcut posibilă identificarea – niciodată toate cazurile, fără îndoială – însă ne gândim că practic toate cazurile.”

Dar mulți dintre acești muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranța că vor câștiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislației pe șantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizațiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecții. „Șefii ne spun mereu să fugim”, a povestit Daouda Tounkara, un muncitor fără acte în vârstă de 33 de ani din Mali, care a lucrat la Turnul Pleyel.

Dar mulți dintre acești muncitori fără acte au venit voluntar, cu ajutorul sindicatelor, în speranța că vor câștiga statut legal. Inspectorii au sporit aplicarea legislației pe șantierele olimpice, dar aceasta a echivalat cu verificarea autorizațiilor de muncă în cazul a doar 1.000 din cei aproximativ 30.000 de muncitori. Iar cei fără acte spun că au suficient timp să se ascundă sau să fugă înainte de inspecții.

În interviuri, 12 muncitori, toți din Africa, au descris că au fost trimiși de subcontractanți sau agenții temporare pentru a lucra pe șantierele olimpice. Unii au spus că angajatorii lor i-au încurajat să-și procure acte de identitate false. Alții au împrumutat identitatea unui membru al familiei. Au fost angajați fără contracte și au primit salarii mici ilegal, făcând adesea ore suplimentare. Babacar Kobor, din Senegal, a spus că, în timp ce se apleca pentru o lucrare la Satul Olimpic anul trecut, pietre grele au căzut dintr-un încărcător și i-au provocat tăieturi la mână. Inspectorii de muncă și reprezentanții sindicali spun că, în mod normal, ar fi trebuit chemați medicii, iar accidentul ar fi trebuit raportat companiei. Însă Kobor a spus că șeful său de echipă i-a dat bandaje și i-a cerut să continue să lucreze. „Nu am avut de ales”, a spus Kobor. „Trebuia să continui, altfel m-ar fi înlocuit”.

Alți muncitori imigranți au afirmat că operează ciocane pneumatice ore întregi, mult peste ceea ce este considerat în mod normal sigur.

„Uneori, dormi și parcă mai ai un ciocan din ăsta în brațe, atât de tare tremuri”, a spus Cheickna Sarambounou, un muncitor din Mali care a lucrat și el fără acte la Turnul Pleyel.

The Times a verificat fișele medicale ale unui alt muncitor care a suferit o hernie de disc. Lucrătorul, care a cerut să nu-i fie menționat numele pentru că se temea de deportare, a spus că manevra ciocanul pneumatic până la opt ore la Satul Olimpic. A lipsit o lună de la muncă, perioadă pentru care n-a fost plătit, iar când s-a întors, a povestit el, i s-a cerut să înceapă din nou să lucreze cu picamărul. A renunțat și s-a mutat pe un alt șantier olimpic unde nu mai trebuie să muncească cu ciocanul atât de mult timp. El a spus că compania sa nu a raportat niciodată incidentul, și, de teama represaliilor, nici el nu a raportat-o.

„Șefii ne spun mereu să fugim”, a povestit Daouda Tounkara, un muncitor fără acte în vârstă de 33 de ani din Mali, care a lucrat la Turnul Pleyel. În interviuri, 12 muncitori, toți din Africa, au descris că au fost trimiși de subcontractanți sau agenții temporare pentru a lucra pe șantierele olimpice. Unii au spus că angajatorii lor i-au încurajat să-și procure acte de identitate false. Alții au împrumutat identitatea unui membru al familiei. Au fost angajați fără contracte și au primit salarii mici ilegal, făcând adesea ore suplimentare

Sarambounou și Tounkara, care și-au câștigat recent statutul legal, se numără printre cei zece bărbați care dau în judecată companiile de construcții pentru exploatarea lor ca muncitori fără acte pe șantierele olimpice. Bărbații spun că au primit salarii mici ilegal și li s-au refuzat fluturașii de salariu și concediu. Niciuna dintre companiile care au angajat muncitori intervievați de The Times nu a răspuns la mesajele care solicită comentarii.

Rapoarte nepublicate ale sindicatului global Internaționala Muncitorilor Forestieri și din Construcții arată că la două locații reprezentanții au găsit muncitori fără ochelari de protecție și fără căști sau protecție auditivă. Inspectorii au fost șocați de cabluri electrice neasigurate. Mai mulți muncitori au căzut de pe schele neasigurate. Oficialii sindicali au avertizat că mașini grele au fost conduse imprudent, chiar și după ce un muncitor a fost lovit și i s-a amputat un picior.

Du Souich a spus că Solideo a permis reprezentanților sindicatelor să viziteze șantierele ca o modalitate de a îmbunătăți siguranța. „Este așa o dezordine”, a declarat Bachir Benamara, un reprezentant al sindicatului, în octombrie, în timpul unei întâlniri cu ușile închise cu inspectorii de muncă, cu oficialii din asigurările de sănătate și cu liderii companiilor de construcții. The Times a vizionat un videoclip cu prezentarea sa și a văzut fotografiile pe care el le-a făcut. „Aceasta este pentru a trage un semnal de alarmă: trebuie făcut ceva”, a spus Benamara.