Partea economică a diplomației

„Cred că potențialul economiei poloneze este un semn bun pentru ieșirea peste granițe a companiilor, așadar sprijinul diplomatic este folosit pentru companiile poloneze care vor să intre sau există pe piețele externe. Actualmente, comerțul nostru este orientat către UE, dar și cel către piețele non-UE ia amploare. Intrarea pe piețele noneuropene înseamnă că riscurile economice și politice cresc, dar și activitățile noastre cresc. La momentul actual, aproximativ 80% din exporturile poloneze se îndreaptă către țările din UE, iar noi încercăm să schimbăm puțin acest aspect, să mai creștem exporturile în țări noneuropene”, descre Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, strategia de exporturi a țării, în interviul acordat cu prilejul celei mai recente vizite ale sale în România.
Ministrul Czaputowicz consideră că, în era digitalizării, este în mod special importantă promovarea companiilor cu potențial de inovare pe piețe externe.

Polonia dezvoltă un hub tehnologic, o inițiativă pentru a consolida oferta poloneză de internet și servicii de comunicații, țintind țări asiatice și din Orientul Mijlociu.

„În era digitalizării, eficacitatea comunicării, soluțiile și tehnologiile inovatoare sunt cruciale în a determina avantaje economice competitive. Vedem foarte mult potențial de a avea succes pe piețele externe pentru sectoare precum cel spațial, de start-up-uri, fintech. Promovăm companii de tehnologie verde și le prezentăm. Susținem activitățile care implică folosirea resurselor energetice locale și diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol și gaz. Așadar, cu alte cuvinte, înțelegem partea economică a diplomației, importanța acesteia; preocuparea este reflectată în activitatea ministerului de externe.”

Uniunea Europeană se confruntă în perioada aceasta cu provocări noi, printre care Brexitul, apariția de măsuri protecționiste, cele existente deja iau amploare, astfel că se ridică problema unei apărări comune pentru Uniunea Europeană și problema apărării granițelor.

„Brexitul dă mari bătăi de cap Comunității. Bugetul trebuie construit fără contribuția britanică, iar în cazul unei ieșiri a Marii Britanii fără acord din UE, trebuie stabilite regulile comerciale și drepturile cetățenilor europeni din Marea Britanie, precum și drepturile britanicilor în spațiul european”, constată polonezul.
Ministrul își exprimă și speranța că Marea Britanie va semna acordul deja negociat, în ciuda votului negativ acordat luna trecută de către parlamentul britanic. El este de părere că că ieșirea Marii Britanii din UE este inevitabilă, iar în cazul unui hard Brexit, Polonia va lua măsurile necesare, iar relațiile cu Marea Britanie nu se vor deteriora.

„În același timp, ne pregătim, deoarece, în opinia noastră, Brexitul este inevitabil, iar cea mai bună soluție ar fi să semnăm acordul negociat cu câteva precizări în privința îngrijorărilor Marii Britanii. Ne dorim relații apropiate și parteneriate strategice cu Marea Britanie în ceea ce privește politicile externe. Suntem în favoarea elaborării unui mecanism specific care să faciliteze dialogul și consultările cu Marea Britanie. Desigur, Marea Britanie este un actor foarte important global, cu un sector militar puternic, vom colabora cu aceasta și suntem interesați în special de prezența țării în Europa Centrală și de Est. Marea Britanie este un actor-cheie în NATO.”

Uniunea Europeană se confruntă și cu avansul populismului propulsat de criza financiară din 2008, precum și de măsurile protecționiste. Europarlamentarii de la Bruxelles au declarat în cadrul unui eveniment de la sfârșitul lunii ianuarie că poate este momentul ca statele membre să ridice din nou întrebarea „Ce vrem de la Uniunea Europeană?”.

Viziunea ministrului de externe al Poloniei este una a Europei unite, competitive și dezvoltate din punct de vedere financiar.

„Suntem în plin proces de discuții despre viitorul UE. În Polonia discuțiile sunt conduse de consultări cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât și în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă și robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăți fundamentale: libera circulație a bunurilor, a capitalului, a muncii și serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecționiste.”

De asemenea, ieșirea Marii Britanii din UE, migrația și proiectul de apărare comună aduc provocări financiare bugetului Uniunii Europene: „Trebuie să găsim și noi resurse financiare pentru următorul exercițiu financiar multianual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migrația și apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiționale.”

Posibilitatea existenței activităților rusești în unele state membre este una dintre provocările alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc anul acesta.

„Noi vedem Rusia ca o țară care abordează o politică agresivă în ceea ce privește Vestul, în special față de vecinii ei. Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare. Aceasta mai este suspectată că ar dori influențarea politicilor interne ale țărilor europene, în special în Balcanii de Vest, dar și în vest, există și anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acțiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniți pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.”

Alegerile de anul acesta sunt importante mai ales pentru că urmează să se aloce bugetul exercițiului financiar multianual 2021-2027. În același timp, aleșii statelor membre pentru Parlamentul European vor alege noul președinte al Comisiei Europene, având în vedere faptul că mandatul lui Jean-Claude Juncker va expira anul acesta.

„Cum am spus, trebuie să îmbunătățim rezistența la aceste amenințări hibride (din partea Rusiei – n. red.). Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European și trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenței unor activități rusești în anumite state membre. În același timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menținem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activități. 24 de marinari ucraineni încă sunt arestați și ținuți captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.”

Șeful diplomației poloneze este de părere că există anumite standarde duble în Uniunea Europeană în ceea ce privește atitudinea față de statele membre, iar acest lucru afectează coeziunea și dezvoltarea economică.

„În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce privește membrii Uniunii Europene. Câteodată țările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferențe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franței i-a fost acceptată trecerea peste acest prag, lucru care amenință politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniți”, concluzionează el.

​- Jacek Krzysztof Czaputowicz este nu doar politician, ci și profesor universitar;
– între 1980 și 1983 a studiat geografia la Universitatea din Varșovia, iar în 1986 a absolvit Facultatea de Economie la Școala de Economie din Varșovia;
– s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în 1990;
– între 2017 și 2018 a fost subsecretar de stat;
– este ministru al afacerilor externe din ianuarie 2018.