Parlamentul European, despre fraudele cu fonduri UE: În unele state vinovații nu sunt nesancționați. Nu sunt cercetate neregulile

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este “deosebit de importantă”, iar fondurile europene trebuie să fie administrate “în mod corespunzător” și folosite “în cel mai eficient mod cu putință”, se arată în “Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei”, prezentat și dezbătut miercuri în Parlamentul European.

Potrivit raportului, în 2013, au fost raportate Comisiei Europene 15.779 de nereguli, din care 14.710 de natură nefrauduloasă și 1.609 de natură nefrauduloasă, implicând o sumă totală de aproape 2,14 miliarde de euro, din care aproape 1,76 miliarde de euro vizează cheltuieli, reprezentând 1,34% din totalul plăților, restul de 380 milioane reprezentând 1,86% din resursele tradiționale proprii brute colectate.

“Deși impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde de euro, cu 36 % mai puțin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 17 % față de exercițiul precedent”, în timp ce “numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30% față de 2012, deși impactul lor financiar a scăzut cu 21%, cifrându-se la 309 milioane de euro”, se arată în raport.

Europarlamentarii se declară “preocupați” faptul că, în 2013, rata de recuperare în cazurile de fraudă s-a menținut la doar 23,74 %, cifră care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012.

În acest sens, ei subliniază că responsabilitatea aparține autorităților naționale și serviciilor Comisiei pentru recuperarea sumelor necuvenite și le solicită să-și asume “în mod adecvat” această responsabilitate și să îmbunătățească “substanțial” rata de recuperare în cazurile de fraudă, aflată la un nivel foarte scăzut față de rata de recuperare în cazul neregulilor nefrauduloase – 63,9%.

Raportul constată că tendința generală în detectarea și raportarea posibilelor nereguli frauduloase din ultimii cinci ani arată “o ușoară scădere”, însă numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase a crescut progresiv, astfel că CE i se solicită să examineze “mai detaliat principalele motive din spatele acestei creșteri și să efectueze o analiză care să răspundă la întrebarea dacă tendința manifestată este rezultatul unei evoluții în ceea ce privește detectarea neregulilor sau al modului în care cazurile sunt clasificate de statele membre”.

La capitolul “Venituri – Resurse proprii”, se subliniază că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari provoacă pierderi de venituri semnificative atât pentru bugetul UE, cât și pentru bugetele statelor membre. Astfel, pierderile directe în ceea ce privește veniturile vamale ca urmare a contrabandei cu țigarete sunt estimate la peste 10 miliarde de euro anual.

În 2013, în statele membre au fost înregistrate 133 de cazuri de contrabandă cu țigări, dar Danemarca, Estonia, Spania, Franța, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia nu au raportat Comisiei Europene niciun caz de contrabandă cu țigări, autorii raportului punând la îndoială “eficiența procesului de raportare în aceste state”.

Raportul trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea cu 76 % a numărului neregulilor raportate ca frauduloase în cazul cheltuielilor UE și solicită autorităților competente să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica un astfel de trend negativ în anii următori.

Totodată, se exprimă exprimă îngrijorarea că, în sectorul agricol, numărul neregulilor a crescut în mod semnificativ în 2013 față de 2012.

În plus, există “diferențe semnificative” între statele membre în ceea ce privește recuperarea sumelor pierdute ca urmare a plăților necuvenite depistate în sectorul Politicii Agricole Comune, astfel că țările cu rate de recuperare sub 33% sunt îndemnate să facă eforturi pentru a și le îmbunătăți în 2015 și în anii următori.

În domeniul politicii de coeziune, numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut cu 15%, în timp ce neregulile la Fondul social european raportate în 2013 au fost cu 40% mai scăzute decât în 2009 și 2010.

Potrivit raportului, în 2013, Comisia a efectuat 217 întreruperi de plăți în domeniul politicii de coeziune și a luat patru decizii de suspendare.

Autorii raportului atrag atenția că statele membre nu au respectat pe deplin recomandările făcute de Comisia Europeană în 2012, în special privind serviciile de coordonare antifraudă, normele comune privind frauda, reforma în materie de achiziții publice, neregulile frauduloase raportate, sistemele de verificări și controale și de evaluare a riscurilor.

Documentul arată că nivelul neregulilor și al fraudelor în urma nerespectării normelor privind achizițiile publice este în continuare ridicat.

De asemenea, europarlamentarii își exprimă preocuparea în ceea ce privește “amenințările la adresa bugetului UE, care derivă atât din nerespectarea normelor (neregulile frauduloase), cât și din acțiuni penale premeditate (fraude)”.

Parlamentul European “regretă că doar unele state membre alocă resurse relevante pentru a combate frauda și consideră că este inacceptabil că unele state membre se limitează doar să aplice măsuri corective, fără a iniția investigații ale acelor nereguli și fără a-i sancționa pe cei responsabili, nerespectându-și astfel obligația de a proteja interesele financiare atât ale UE, cât și ale contribuabililor”.

De asemenea, raportul constată că statisticile transmise de statele membre privind cazurile penale și rezultatul lor sunt incomplete, îngreunând evaluarea investigării fraudei și a procedurilor de urmărire penală în statele membre; apreciind, prin urmare, că adoptarea unor decizii de introducere a responsabilității penale la nivel UE și introducerea Parchetului European ca instrument pentru începerea și coordonarea unor investigații ale acestor nereguli va reprezenta “un important factor disuasiv pentru comiterea de acte ilegale și pentru renunțarea la procesele de urmărire și sancționare a actelor de corupție și a faptelor penale ce aduc atingere intereselor financiare ale UE”.

Legislativul european insistă ca statele membre să demonstreze “o voință politică fermă în combaterea cu succes a corupției, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, prin adoptarea unei legislații anticorupție eficace și prin continuarea propunerilor existente la nivelul UE”. Totodată, PE solicită cetățenilor “să pună presiune în mod convingător asupra guvernelor pentru ca acestea să aplice politici viguroase de combatere a corupției”.

Totodată, PE invită Comisia să promoveze “o legislație adecvată privind protecția denunțătorilor, accesul la informații și transparența activităților de lobby, întrucât acestea sunt necesare pentru asigurarea controlului civil al guvernelor și al instituțiilor UE și supunerea practicilor lor controlului public, precum și să utilizeze fondurile UE pentru sprijinirea activității organizațiilor independente în acest domeniu, printre altele, pentru a stabili sprijinul financiar pentru jurnalismul de investigație transfrontalier.