Paradoxul indian: Șefi de companii multinaționale educați în faculțățile indiene și mulțimea de colegii private care nu creează competențe. „Mi-aș fi dorit să fi studiat la o facultate mai bună”

Afacerile din domeniul educațional sunt în plină expansiune în India, unde noi facultăți apar cu o viteză vertiginoasă. Cu toate acestea, mii de tineri se trezesc absolvind cu competențe limitate sau deloc, încetinind economia într-un moment crucial, scrie Bloomberg.

Este un paradox ciudat. Cele mai importante facultăți de tehnologie și management din India au creat șefi de companii la nivel mondial, precum Sundar Pichai la Alphabet și Satya Nadella la Microsoft.

Dar la celălalt capăt al spectrului se află mii de colegii private mici care nu au cursuri regulate, angajează profesori cu puțină pregătire, folosesc programe învechite și nu oferă experiență practică sau locuri de muncă. Astfel, jumătate dintre absolvenții din India sunt șomeri din cauza problemelor din sistemul educațional, potrivit unui studiu realizat de Wheebox.

Un rezident din Bhopal, Tanmay Mandal, în vârstă de douăzeci și cinci de ani, a plătit 4.000 de dolari pentru diploma de licență în inginerie civilă. Era convins că aceasta era o cale către un loc de muncă și un stil de viață mai bun. Nu a fost descurajat de taxele mari pentru familia lui, care are un venit lunar de doar 420 de dolari. În ciuda costului, Mandal spune că a ajuns să învețe aproape nimic despre construcții de la profesori care păreau să aibă ei înșiși o pregătire insuficientă. El nu a putut răspunde la întrebări tehnice la interviurile de angajare și a fost șomer în ultimii trei ani.

„Mi-aș fi dorit să fi studiat la o facultate mai bună”, a spus Mandal. „Mulți dintre prietenii mei stau, de asemenea, fără un loc de muncă”, a spus Mandal.

Chiar dacă ultima sa diplomă nu l-a ajutat cu nimic, vrea să evite rușinea de a fi șomer și de a sta inactiv. Așadar, s-a înscris pentru un master la o altă instituție privată, deoarece crede că mai multe diplome îi pot îmbunătăți cel puțin statutul social.