Paradoxul erei AI pe piața muncii. Angajatorii pun în continuare mai mult preț pe abilitățile interpersonale decât pe AI atunci când iau decizii de angajare

În timp ce studenții se grăbesc să învețe cum să folosească inteligența artificială pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, angajatorii par să caute altceva. Un sondaj realizat în rândul a peste 600 de angajatori arată că abilitățile interpersonale, dorința de a învăța, profesionalismul și capacitatea de adaptare cântăresc în continuare mai mult decât competențele tehnice atunci când sunt evaluați candidații aflați la început de carieră. AI-ul schimbă modul în care se lucrează, dar, cel puțin deocamdată, nu schimbă fundamental tipul de oameni pe care companiile vor să îi angajeze.

Dacă petreci câteva minute vorbind cu studenții despre perspectivele lor profesionale, un subiect se află în mod constant în topul preocupărilor lor: îi va înlocui un robot la locul de muncă?

Îngrijorarea lor este de înțeles. Universitățile integrează inteligența artificială în programele de studiu, iar angajatorii adoptă AI într-un ritm rapid. Prin urmare, majoritatea studenților presupun că abilitățile de utilizare a inteligenței artificiale au devenit esențiale pentru obținerea unui prim loc de muncă. Dar dacă angajatorii își schimbă criteriile de selecție a candidaților la fel de repede?

Autorii unui material publicat de The Conversation pornesc de la o întrebare simplă: ce apreciază de fapt angajatorii atunci când recrutează talente aflate la început de carieră? Întrebarea a apărut în urma discuțiilor cu angajatori și studenți despre experiențele lor de internship. An de an, angajatorii pun accent pe comunicare, profesionalism și alte abilități necesare la locul de muncă drept domenii în care studenții aflați în internship au cel mai mult de îmbunătățit. Studenții tind, în schimb, să se concentreze pe dezvoltarea competențelor tehnice. Pentru a vedea dacă această discrepanță depășește contextul internshipurilor, au fost chestionați peste 600 de angajatori dintr-o gamă largă de industrii și organizații de diferite dimensiuni. Aceștia au fost întrebați ce abilități și calități contează cel mai mult atunci când angajează proaspeți absolvenți și profesioniști aflați la început de carieră. Răspunsul lor ar putea surprinde: în mod constant, aceștia au clasat „abilitățile soft” înaintea cunoștințelor tehnice atunci când au evaluat candidaturile.

Să înveți să evoluezi odată cu jobul

S-a așteptat ca angajatorii să pună pe primul loc abilitățile de utilizare a inteligenței artificiale și competențele tehnice. În schimb, sondajul a oferit o imagine mai nuanțată. Angajatorii apreciază în mod clar aceste competențe, însă au clasat constant mai sus calități precum abilitățile interpersonale și dorința de a învăța.

Indiferent de dimensiunea organizației, rezultatele au fost similare. Clasamentele au arătat ce apreciază angajatorii, iar comentariile acestora au explicat de ce. O temă a revenit în mod repetat: angajatorii vor să angajeze oameni despre care cred că vor evolua odată cu organizația lor.

Candidații au în continuare nevoie de o bază tehnică, însă angajatorii caută și dovezi că aceștia pot învăța, se pot adapta și își pot aplica cunoștințele în contexte aflate în schimbare.

Asta nu înseamnă că abilitățile tehnice nu sunt importante. Mai degrabă, acestea au fost văzute drept competențe specifice unui anumit loc de muncă, care pot fi învățate la job, lucru care se realizează mult mai ușor atunci când noii angajați au deja abilități soft precum seriozitatea, profesionalismul și dorința de a învăța. Un manager de resurse umane din cadrul unei companii de dimensiune medie din domeniul sănătății a rezumat foarte bine această idee: „Competențele informatice, serviciile excelente oferite clienților și seriozitatea sunt extrem de importante. Restul putem să-i învățăm”.

O companie mică producătoare de dispozitive medicale a exprimat o idee similară: deși pozițiile tehnice necesită un anumit nivel de competență, atitudinea și capacitatea de adaptare sunt, de asemenea, importante, deoarece angajații trebuie adesea să preia responsabilități diverse, în loc să rămână limitați la o singură zonă de activitate.

Un alt respondent, din cadrul unei organizații nonprofit de mici dimensiuni, a pus accent pe curiozitate, adaptabilitate și capacitatea de a învăța rapid abilități noi. Într-o organizație mică, a explicat angajatorul, angajații trebuie să fie dispuși să evolueze odată cu organizația. Privite împreună, aceste comentarii sugerează că angajatorii nu aleg între competențele tehnice și calitățile necesare la locul de muncă. Candidații au în continuare nevoie de o bază tehnică, însă angajatorii caută și dovezi că aceștia pot învăța, se pot adapta și își pot aplica cunoștințele în contexte aflate în schimbare.

Putem purta o conversație?

Comunicarea a fost o altă preocupare care a revenit în mod constant.

Un manager de recrutare din cadrul unui mare producător a descris dificultatea de a găsi candidați care să se simtă confortabil în conversațiile față în față și la telefon. În mod similar, un director al unei mici firme de servicii profesionale a spus că exprimarea slabă în scris reprezintă un motiv frecvent pentru respingerea candidaturilor și a menționat comunicarea cu clienții și colegii drept o provocare în creștere.

Deși sondajul nu arată dacă abilitățile de comunicare au scăzut în timp, consecvența acestor comentarii sugerează că angajatorii consideră comunicarea o provocare persistentă atunci când recrutează proaspeți absolvenți. Un respondent a spus că mulți tineri absolvenți „nu sunt echipați cu abilități bune de comunicare” și întâmpină dificultăți în a-și respecta angajamentele.

►Œ Soft skills > competențe tehnice: abilitățile interpersonale au fost clasate constant mai sus decât cunoștințele tehnice în evaluarea candidaților aflați la început de carieră.

► 4 calități esențiale – comunicarea, profesionalismul, dorința de a învăța și adaptabilitatea – apar constant printre competențele pe care le caută angajatorii.

► AI-ul nu este suficient: angajatorii apreciază capacitatea de a folosi AI, dar și capacitatea de a decide când și cum să fie folosit responsabil.

Aceste comentarii sugerează că angajatorii văd comunicarea ca fiind mai mult decât simpla capacitate de a vorbi și de a scrie. Ei o asociază și cu profesionalismul și seriozitatea.

Comentariile au contribuit, de asemenea, la explicarea motivului pentru care internshipurile și programele de formare rămân valoroase pentru angajatori. Un respondent din cadrul unei mici firme de servicii profesionale a spus că angajează în principal foști stagiari, adăugând: „Le cunoaștem abilitățile, motivația și felul în care se integrează în firma noastră”.

Aceste experiențe le permit angajatorilor să observe mai mult decât parcursul academic al unui candidat sau lista de competențe din CV. În cadrul discuțiilor cu angajatorii, un coordonator a descris cazul unui stagiar care a finalizat mai multe proiecte complexe înainte de termen, adaptându-se rapid la un nou mediu corporativ. Coordonatorul a fost impresionat în special de abilitățile de comunicare ale studentului și de dorința acestuia de a învăța.

În ceea ce privește AI-ul, mesajul transmis de angajatori a fost clar: contează să știi cum să folosești o tehnologie, dar contează și să știi când și cum să o folosești în mod responsabil.

După cum a scris unul dintre respondenți: „Dacă AI-ul este folosit bine în materialele de candidatură, este în regulă. De cele mai multe ori, observăm că a fost folosit doar pentru că este utilizat atât de prost, ceea ce este inacceptabil”.

Procesul de recrutare, văzut prin ochii angajatorului

Citirea acestor comentarii schimbă modul în care este privit procesul de recrutare. S-a observat cât de diferit abordează, de multe ori, studenții și angajatorii procesul de angajare.

Studenții se concentrează, în mod firesc, pe obținerea unui loc de muncă. Își construiesc
CV-uri solide, se pregătesc pentru interviuri și învață să folosească inteligența artificială. Aceste eforturi contează, deoarece angajatorii se așteaptă ca absolvenții să vină pregătiți să contribuie.

Angajatorii își pun însă o altă întrebare: este aceasta o persoană care va avea succes aici?

Fiecare interacțiune îi ajută să găsească răspunsul. Un e-mail poate arăta cât de clar și profesionist comunică un candidat. Un interviu poate scoate la iveală modul în care o persoană ascultă și răspunde la o întrebare cu care nu s-a mai confruntat. Un internship sau un program de formare arată dacă un student își respectă angajamentele, lucrează bine cu ceilalți și reacționează la feedback.

Privite din această perspectivă, rezultatele sondajului devin mai ușor de înțeles. Angajatorii nu evaluează pur și simplu ceea ce știu deja candidații. Ei caută indicii despre modul în care aceștia vor performa, vor învăța și se vor dezvolta după ce se alătură organizației.

Lecții pentru studenți și universități

Pentru studenți, mesajul nu este că trebuie să aleagă între competențele tehnice și abilitățile necesare la locul de muncă. Au nevoie de ambele.

Să învețe să utilizeze AI și alte tehnologii folosite la locul de muncă rămâne important, însă studenții trebuie să demonstreze și că pot comunica clar, că pot lucra eficient cu ceilalți, că pot lua decizii bune și că își respectă angajamentele.

Asta înseamnă că universitățile trebuie să facă mai mult decât să adauge cursuri și specializări dedicate inteligenței artificiale în programele lor de studiu. Ar trebui să le ofere studenților oportunități repetate de a demonstra cum își aplică cunoștințele, cum reacționează la feedback și cum contribuie la o echipă. Internshipurile, programele de formare și proiectele realizate pentru clienți le permit studenților să își dezvolte aceste calități înainte de a intra pe piața muncii.

Consilierea profesională poate susține această strategie, ajutându-i pe studenți să explice nu doar ce competențe dețin, ci și unde și cum le-au folosit.

A schimbat AI-ul ceea ce apreciază angajatorii atunci când recrutează proaspeți absolvenți?

Inteligența artificială schimbă modul în care este realizată munca, dar nu a schimbat fundamental ceea ce caută angajatorii la oamenii pe care îi angajează. Aceștia își doresc în continuare absolvenți care să poată folosi eficient tehnologia, demonstrând în același timp capacitatea de judecată, profesionalismul și adaptabilitatea necesare pentru a evolua odată cu organizația.

Până la urmă, AI-ul poate schimba locul de muncă, dar angajatorii continuă să angajeze oameni, nu algoritmi.   

Traducere și adaptare: Oana Ioniță