Pandemia a dat naștere unei noi forțe de mobilizare fără interacțiune, fără efort fizic și la care se poate adera din propriul fotoliu

Pandemia a dat naștere la o forță de mobilizare nouă, fără interacțiune și fără efort fizic, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop și care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piața bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investițională și întrebări de legalitate, moralitate și etică.

Unul dintre primii pioni care a fost mutat în acest joc a fost GameStop Corp, un retailer american de jocuri video, electronice și servicii wireless care a devenit într-o perioadă scurtă de timp unul dintre cei mai atractivi emitenți pentru investitori în 2021, Pe parcursul lunii ianuarie acțiunile GME s-au apreciat cu 1.625%, adică au crescut de peste 17 ori, până la 325 de dolari. Capitalizarea GameStop a crescut astfel în ianuarie de  la 1,3 miliarde de dolari la 22,7 mld. dolari.

Frenezia GameStop a atras și atenția lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ și „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acțiuni). În urma postării, prețul acțiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeași ședință, GameStop a fost cea mai tranzacționată companie din Statele Unite, depășind nume precum Tesla și Apple, care înregistrează o valoare de piață de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanțul de magazine. Raliul a fost alimentat în continuare după ce a început să fie disputat în piață și în presă, în situație implicându-se și voci din sfera politică, dar și intermediari, reglementatori și supraveghetori ai piețelor. Mai mult, jocul s-a mutat și pe alți emitenți care au avut parte de raliuri în ianuarie – Koss Corporation (1.760%), Naked Brand Group (709%), AMC Entertaiment Holdings (526%), BlackBerry (113%) sau Bed Bath & Beyond (99%) sunt câteva dintre ele. Să revenim însă de unde am plecat.

GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă și Europa. Ca mulți alți retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunțe înlocuirea a trei oameni cheie și închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acțiunilor.

Însă, surprinzător, lanțul de magazine cu o istorie de 37 de ani a devenit ținta unei „bătălii” între acești shorteri de pe Wall Street și micii investitori care s-au adunat pe platforme media ca Reddit, Discord, Facebook și Twitter. Cu alte cuvinte, micii investitori s-au mobilizat în masă și au adăugat ordine mari de cumpărare în ideea de a urca semnificativ prețul acțiunilor și de a ruina pariurile de pe Wall Street că prețul se va prăbuși, un pariu care s-a dovedit în ultima lună foarte costisitor pentru profesioniștii financiari, pierderile înregistrate fiind de peste 100 de miliarde de dolari în doar câteva săptămâni. Spre comparație, valoarea de piață a companiilor listate în SUA la finalul anului 2020 era de 50.800 de miliarde de dolari, potrivit Siblis Research.

Frenezia GameStop a atras și atenția lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ și „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acțiuni). În urma postării, prețul acțiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeași ședință, GameStop a fost cea mai tranzacționată companie din Statele Unite, depășind nume precum Tesla și Apple, care înregistrează o valoare de piață de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanțul de magazine.

Melvin Capital, un fond american de investiții înființat în 2014 de Gabriel Plotkin, protejatul celebrului miliardar și manager de fond de hedging Steve Cohen, a devenit și el un subiect central al scandalului. Fondul care investește în special în tech a început anul cu active de 12,5 miliarde de dolari, iar în luna ianuarie a pierdut 53%. Compania a atras recent 2,75 de miliarde de dolari de la Citadel LLC și Point 72 Asset Management pentru a-și consolida finanțele. Melvin Capital și-a schimbat radical strategia în privința viitorului GameStop, după ce brigada de investitori a propulsat acțiunile și au generat pierderi masive pentru unele dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume și a închis astfel oficial poziția scurtă, nefiind clară încă suma totală la care au ajuns pierderile.

Potrivit The Guardian, peste 72 de milioane de acțiuni GameStop, în valoare de circa 5 miliarde de dolari, erau în urmă cu o săptămână tranzacționate în lipsă. Însă compania are doar 69,7 milioane de acțiuni disponibile la tranzacționare, ceea ce înseamnă că în piață erau vândute în lipsă mai multe acțiuni decât are compania, o problemă de legalitate intens discutată în ultima perioadă. Și Elon Musk s-a arătat nemulțumit cu privire la tranzacționarea în lipsă.

Short sellingul sau vânzarea în lipsă presupune împrumutarea acțiunilor unei companii și vânzarea acestora cu intenția de a le cumpăra înapoi mai ieftin când prețul scade și de a marca ulterior diferența. Multe averi de pe Wall Street au fost realizate prin acest tip de tranzacționare, însă, la polul opus, dacă prețul urcă, pierderile pot fi uriașe. De aceea, în mod normal pozițiile short ar trebui să aibă o marjă de cash cu care să garanteze că pot cumpăra acțiuni pentru a-și închide poziția în cazul în care prețul crește, situație în care fondurile trebuie să își lichideze deținerea cumpărând.

GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă și Europa. Ca mulți alți retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunțe înlocuirea a trei oameni cheie și închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acțiunilor.

Povestea se vrea așadar a fi o palmă dată „rechinilor” de pe Wall Street, care sunt acuzați că fac bani din falimente și alte evenimente nefavorabile companiilor, totul plecând de la un cumul de antipatii strânse de-a lungul timpului față de fondurile speculative. În cazul GameStop, implicațiile sunt mai largi de atât. Fondurile de hedging nu își pot recupera pierderile atât timp cât retailul nu vinde, adică nu dau shorterilor oportunitatea de a cumpăra. De altfel, o parte din acțiuni nu pot fi vândute pentru că retailerul face parte din Russell 2000, indicele celor mai mici 2000 de acțiuni din indicele Russell 3000 – menținut de FTSE Russell, o filială a London Stock Exchange Group. GameStop este astfel deținere obligatorie pentru orice ETF (Exchange Trade Fund) care urmărește acest indice. Mai mult, pe măsură ce valoarea bursieră a companiei crește, ponderea acesteia în indice crește la rândul ei, astfel că ETF-urile care urmăresc indicele Russell 2000 ar trebui să mai acumuleze acțiuni GME pentru a echilibra ponderile.

La polul opus, un investitor din comunitatea WallStreetBets de pe platforma Reddit, locul principal de întâlnire a „armadei” de investitori, cu numele de utilizator „DeepF—–gValue”, susține că a marcat un câștig de 261% în acest an de pe urma creșterii controversate a acțiunilor GameStop. De la 53.566 de dolari investiți în opțiuni call – contracte financiare care dau cumpărătorului dreptul, dar nu și obligația de a cumpăra un activ suport la un preț de dinainte stabilit, la o anumită dată sau pe o anumită perioadă, plătind în schimb o sumă de bani vânzătorului – acesta a ajuns la o investiție de 11,2 miliarde de dolari, scrie Business Insider. Profituri s-au făcut însă și la case mai mici. În urmă cu doi ani, Nina Carr, o locuitoare din Texas, a cumpărat 10 acțiuni GME la prețul de 6 dolari fiecare, tranzacție de 60 de dolari, pentru a le face cadou fiului său de opt ani. Citind știrile despre GameStop, Nina Carr și-a întrebat fiul ajuns la 10 ani dacă păstrează sau vinde acțiunile care ajunseseră să valoreze 3.200 de dolari, iar acesta i-a spus să le vândă și că probabil va investi 1.000 de dolari în Roblox, un hub online de gaming.

Investitorii de retail, chiar și cei mai mici, nu sunt singurii care au beneficiat de pe urma acestei povești. O altă parte implicată este Ryan Cohen, un antreprenor din mediul online în vârstă de 35 de ani care a cumpărat anul trecut o participație la GameStop, iar la începutul lunii ianuarie a intrat în boardul companiei, înaintând schimbări de strategie, respectiv vânzări digitale și mai puține magazine fizice. La finele lunii ianuarie, investiția lui Cohen la GameStop a ajuns la 1,74 miliarde de dolari, scrie Wall Street Journal. De asemenea, cei mai mari acționari ai GameStop, printre care fondurile americane BlackRoack și Vanguard, au câștigat doar anul trecut peste 1 miliard de dolari fiecare (vezi tabel) din aprecierea acțiunilor, câștigurile din luna ianuarie depășind ordinul zecilor de miliarde pentru fiecare dintre aceștia. Nick Caporella, fondatorul și CEO-ul National Beverage Corp., care produce apele minerale LaCroix, și-a majorat investiția la compania pe care o conduce cu 2,5 miliarde de dolari în ianuarie în urma unui avans de 78,5% al acțiunilor. Și executivilor de la BlackBerry le-au crescut investițiile, ocazie cu care au vândut din participații la prețuri de peste două ori mai mari față de începutul anului.

Între timp, Robinhood, platforma de tranzacționare din centrul scandalului, a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor și liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziția. Totodată, a mai strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilități de credit oferite de cele mai mari bănci americane – JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays și Wells Fargo. Marile bănci sunt de părere că noua forță de pe Wall Street nu va supraviețui, dar cei 7,7 milioane de investitori sunt mai activi ca niciodată. Povestea a continuat și în februarie, dar armele mulțimii de investitori au fost îndreptate către argint, în contextul în care pe 1 februarie contractele futures cu scadența în martie urcau în timpul ședinței cu circa 10%, la maximul ultimilor opt ani. În schimb, companiile anterior menționate au avut parte de o sesiune de corecție. Pe de altă parte, multe platforme de tranzacționare, cum ar fi Robinhood, Webull, M1, Trading212, E*Trade, Interactive Brokers și altele, au sistat tranzacționarea sau au impus restricții, unele temporare, în cazul unor acțiuni precum GameStop, AMC sau Nokia, ducând la nemulțumiri sau determinând pierderi în rândul investitorilor care nu și-au putut închide, respectiv majora pozițiile.

Mobilizarea în masă a investitorilor a arătat că buturuga mică poate să răstoarne carul mare, însă, continuând analogia, nici efortul buturugii nu poate fi lipsit de daune. După creșteri fabuloase, în multe cazuri urmează corecții pe măsură, mai ales atunci când companiile se află în aceeași situație, din punct de vedere financiar și operațional, de dinainte de avansul pe bursă. Pandemia a dat naștere la o forță de mobilizare nouă, fără interacțiune sau efort fizice, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop și care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piața bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investițională și întrebări de legalitate, moralitate și etică.

Este legal ca brokerii să sisteze tranzacționarea aleatoriu? Este moral ca traderii să tranzacționeze în lipsă mai multe acțiuni decât are compania? Este etic ca grupuri de investitori să se alieze în masă împotriva altora? sunt întrebări pe care scandalul GameStop-Reddit le-a pus pe agenda investitorilor și a autorităților de reglementare.