Până unde merge jocul ieftinirii petrolului
Prețul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a scăzut sub 76 dolari/baril, marcând minimul ultimilor patru ani, din cauza îngrijorărilor că reprezentanții statelor OPEC nu ar ajunge la un acord pentru a reduce producția de petrol. Reuniunea OPEC din 27 noiembrie s-a soldat însă cu decizia de a lăsa neschimbate cotele de producție, ceea ce a determinat o nouă ieftinire a petrolului, până la mai…
OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producția statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiștii fondurilor de investiții estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puțin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.
Declinul cotațiilor petrolului, declanșat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parțial din exploatarea zăcămintelor de șist din SUA, dar și de cererea scăzută, în special în Europa și Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiștilor vorbeau lăudau felul cum investițiile americane în exploatările de șist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependența Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.
Producția de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce țări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii și al toamnei să accepte prețuri mai mici, în încercarea de a limita creșterea în continuare a ofertei din partea SUA și deci pierderea de cotă de piață de către ele. Acum însă, unii comentatori citați de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piață din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă și mai mult producția pentru că așteaptă pur și simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investițiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire lovește în companiile energetice americane, care s-au îndatorat și au investit enorm în producția de petrol și gaze pe bază de fracturare hidraulică.
Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali și individuali din SUA, Europa și Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creșterii economice, deși taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câștigurile posibile pentru consumatori.