Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producție record de grâu în 2021

Prețul făinii a crescut cu 20-30% pentru unii procesatori de la începutul anului până acum, iar pâinea s-a scumpit cu 4,5% față de 2020, totul într-un an cu o producție istorică de grâu. Dincolo de raliul făcut de prețul energiei, sub toate formele sale, cu impact direct asupra oricărui bun, ce alți factori, unii din logica globală a business-ului, scumpesc pâinea noastră cea de toate zilele?

România a avut în anul agricol 2021 o producție record de grâu – 11,3 milioane de tone – și totuși prețurile alimentelor cresc în lanț.

„Producția record a agriculturii românești nu reprezintă decât o picătură din efortul global de hrănire a omenirii, iar 11 milioane de tone de grâu sunt doar 1,45% din prognoza mondială de producție la grâu. Iar aceasta este în suferință, căci producția mondială este cifrată la 775 milioane de tone de cereale, față de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale”, spune Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor, expert analist și consultant pentru comerțul cu cereale al Clubului Fermierilor România.

Cu alte cuvinte, cererea este foarte mare, consumul este foarte apropiat de producție, iar prețurile sunt alimentate de cerere și ofertă. El crede că prețurile vor crește în continuare, pentru că România este în circuitul comercial mondial și nu stă în puterea niciunui guvernant să schimbe acest traseu inflaționist. „Semnele de revenire vor veni peste minim un an”, prevede Gheorghe.

O opinie similară are și Vasile Varvaroi, director general în România al gigantului trader de cereale american Cargill: „suntem participanți într-un flux global. Ce se întâmplă în România, că avem producții mari sau mici, în general, nu are un impact semnificativ asupra creșterilor de prețuri înregistrate la nivel național. Dacă stau să mă uit la partenerii noștri fermieri, mă bucur de această conjunctură. (…) Cred că este o oportunitate pentru fermierii români să vândă cerealele la un nivel de preț foarte bun”.

Vasile Varvaroi, director general în România al gigantului trader de cereale american Cargill:„Cred că este o oportunitate pentru fermieriI români să vândă cerealele la un nivel de preț foarte bun.”

Luni, 4 octombrie, floarea-soarelui din recolta nouă se negocia pentru livrări în noiembrie cu 649 de dolari/tonă, porumbul cu 237 de dolari/tonă, iar grâul de panificație cu 265 de dolari/tonă, potrivit Euronext, Bursa paneuropeană cu sediul la Paris și subsidiare în Olanda, Belgia, Franța, Portugalia și Anglia. În luna iunie, grâul de panificație se vindea cu 217 euro/tonă și rapița cu 543 euro/tonă, iar porumbul se negocia prin contracte al termen la un preț de 269 euro/tonă.

Care au fost totuși factorii care au dus la creșterea prețurilor?

„Un factor sunt măsurile de combatere a efectelor pandemice care s-au constituit în tipărirea banilor. La nivel global tiparirea banilor a atins niveluri record, Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii și băncile centrale au ajuns la un nivel de peste 16 trilioane de dolari, care efectiv au fost pompați în piață cu intenția de a susține companiile și implicit populația. Acești bani nu au randament pozitiv sub nicio formă, dar ar trebui să aibă. Astfel, a fost declanșat un proces inflaționist pentru ca banii să aibă randament”, explică Cezar Gheorghe.

Randamentul, continuă analistul, nu poate fi obținut decât prin revărsarea pe materia primă – în acest caz cereale – la nivel global prin burse. În acest context, fondurile de investiții au început să joace în burse la nivel de materii prime din domeniul hranei și al hrănirii, dar nu numai. Pentru rentabilizarea masei monetare construiesc poziții și efectuează operațiuni prin care obțin profit imediat și apoi vând activele, de obicei, la un preț scăzut. „Vremea este al doilea factor ce a contribuit masiv la creșterea prețurilor materiilor prime. Anul 2020 a adus cu el o secetă teribilă în Europa și bazinul Mării Negre, locuri de originare pentru restul lumii, adică locuri de unde pleacă mărfurile sub formă de materie primă către destinațiile ce nu pot produce, ci doar cumpără, printre care Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Africa Subsahariană, Asia de Sud, Asia de Sud-Est sau regiunea Caraibelor”, menționează Gheorghe.

Anual, în medie, prin Portul Constanța sunt tranzacționate circa 25 de milioane de tone de cereale, iar 10-12 milioane de tone de cereale care pleacă la export sunt „made in RO”, potrivit specialiștilor din piață. Însă, situația excepțională de anul trecut a făcut ca sursele de aprovizionare să nu poată oferi randamente de volume, iar țările importatoare au plusat în prețuri spre a suplini necesarul. „Agregat cu pandemia și efectele pe alocuri nejustificate de panică, s-a creat sistemul de stockpilling, adică de a face provizii”, întărește Cezar Gheorghe.

Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor: „Producția record a agriculturii românești nu reprezintă decât o picătura din efortul global de hrănire a omenirii, iar 11 milioane de tone de grâu sunt doar 1,45% din prognoza mondială de producție la grâu. Iar aceasta este în suferință, căci producția mondială este cifrată la 775 milioane de tone de cereale, față de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale.”

Anul 2021 a generat același fenomen advers de secetă, însă de data aceasta victime au fost continentele nord și sud americane. În Canada și SUA au fost afectate producțiile de rapiță și grâu, iar în Brazilia a fost afectată producția de porumb. „Canada a pierdut circa 9,3 milioane de tone din producția de grâu și circa 7 milioane de tone din producția de rapiță, SUA a pierdut circa 6,23 milioane tone de grâu, Brazilia circa de 25 milioane de tone din producția de porumb. Iar pe continentul european, mai precis în bazinul Mării Negre, Rusia a pierdut 12,5 milioane de tone de grâu din aceleași cauze”, susține analistul pentru comerțul cu cereale.

Un alt factor care a contribuit la creșterea prețurilor, crede el, este factorul politic. Spre exemplu, multe țări au impus bariere tarifare la exportul materiei prime. Rusia are o taxă de export variabilă la grâu, de circa 53 dolari pe tona de grâu, iar la semințele de floarea-soarelui percepe un nivel de jumătate din prețul unei tone, dar nu mai puțin de 320 de dolari.

În plus, pe lângă acești factori care au afectat direct, vine energia, care a cunoscut o creștere extremă în ultimul an. „Dacă ne uităm la prețul barilului de petrol, el a ajuns astăzi la nivelul de 80 de dolari/baril în cotația BRENT și trage după el efectiv toată logistica mondială. Cu alte cuvinte, pentru a transporta o tonă de materie primă de la punctul A la punctul B, costul este dublat. Spre exemplu, costul de transport al grâului din Constanța în Egipt a plecat de la 13 dolari/tonă, iar acum a ajuns la 35 dolari/tonă. Logistica se manifestă pe scara diversității de la mare la mic în toate sensurile, astfel că impactează prețurile finale”, subliniază Cezar Gheorghe.

Anual, în medie, prin Portul Constanța sunt tranzacționate circa

25 de milioane de tone de cereale,

iar

10-12 milioane de tone de cereale

care pleacă la export sunt „made in Ro”, potrivit specialiștilor din piață.

La extracție, dintr-o tonă de grâu ies 650 de kilograme de făină,

iar pentru a produce o franzelă de 300 g se folosesc 60 g de făină, conform specialiștilor din industrie.

Practic, dintr-un kilogram de grâu ies 650 g de făină, cantitate din care se pot produce 10 franzele.

Mai departe, de la pâine la paste, totul se scumpește.

„Nouă, de la începutul anului și până în prezent ne-a crescut cu 27% prețul făinii și probabil va mai crește cu 5-7% până la finalul anului. Acum, trebuie să facem un calcul și să creștem direct proporțional și prețul pastelor”, spune Atilla Vancsa, administrator al businessului Vancsa Multipast din județul Covasna, care are o fabrică în localitatea Ilinei, unde produce 2.000 kg/zi.

Totodată, Iulian Șomîtcă, director de morărit și panificație în cadrul Grup Șerban Holding, care operează în prezent mai multe linii de business în agricultură, spune că simte o explozie a prețului făinii. El afirmă că în luna iulie prețul de achiziție fără TVA era de 1,14 -1,16 lei/kg, astăzi se duce spre 1,5 lei, plus 30%.

La extracție, dintr-o tonă de grâu ies 650 de kilograme de făină, iar pentru a produce o franzelă de 300 g se folosesc 60 g de făină, conform specialiștilor din industrie. Practic, dintr-un kilogram de grâu ies 650 g de făină, cantitate din care se pot produce 10 franzele.

În retail, o franzelă de 300 g costă între 0,9 și 1,2 lei, iar în Constanța, traderii comercializează grâul de panificație cu puțin peste 1.100 de lei/tonă, potrivit AgroGo, platformă online dedicată tranzacționării cerealelor. Ceea ce înseamnă că un kilogram de grâu pentru panificație costă circa 1,1 lei. Pentru a face un kilogram de făină, producătorul plătește, în aceste condiții 1,78 de lei pe grâu. Totuși, pentru un procesator prețul făinii poate fi dublu, iar în retail un kilogram poate să coste de 2,4 ori mai mult.