Pagina verde. De ce nu dispar tacâmurile, paharele și paiele din plastic de unică folosință din magazine și restaurante? „Avem o legislație, dar nu se respectă. Nimeni nu controlează și nu aplică amenzi“

♦ Parlamentul European a adoptat în 2019 o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosință, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului ♦ În legislația națională, prevederile directivei europene au fost transpuse în Ordonanța nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Potrivit acesteia, nerespectarea prevederilor se sancționează cu amenzi care pleacă de la 3.000 și pot ajunge la 40.000 de lei.

La mall, în cafenele, la chioșcurile din parcuri și grădina botanică, tacâmurile și paharele dein plastic de unică folosință încă nu dispar din dulapurile  și de pe rafturile comercianților, care în continuare le oferă clienților, deși legislația le interzice.

„Capace și paie din plastic găsiți pe raftul acela din colț. Dacă încă mai avem? Da, mai avem, de ce întrebați?“, întreabă confuz un barista de la o cafenea din Timișoara. Și la comenzile plasate prin intermediul aplicațiilor situația este similară, mâncarea venind adesea însoțită de tacâmuri din plastic. Uneori, este menționat pe ele că sunt biodegradabile, fiind așadar doar asemănătoare cu plasticul clasic. Alteori însă, nu.

„Avem o legislație, este funcțională, doar că nu se respectă. Teoretic, paiele și tacâmurile din plastic sunt interzise, dar cu toate acestea se găsesc în continuare peste tot, în toate hipermarketurile, ca să nu mai spun că majoritatea locațiilor încă folosesc paie din plastic de unică folosință, interzise din anul 2021. Nimeni nu controlează și nu aplică amenzi“, remarca recent, la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero, Alexandru Pârvuleț, un antreprenor care a pus bazele afacerii GoZero, prin care vrea să impulsioneze reutilizarea vaselor și a tacâmurilor în restaurante, cafenele și la evenimente, eliminând ambalajele de unică folosință. Gabriel Bălăceanu este un alt antreprenor care a avut inițiativa de a oferi o alternativă la paiele din plastic și a creat Harpai, un brand de paie din hârtie, pe care le produce în județul Prahova. „Clienții pe care i-am avut noi au încercat să renunțe de tot la paiele de băut din plastic. Însă când mă uit în piață și în restaurante, realizez că din ce în ce mai mult au început să apară paiele de băut din plastic, ceea ce e dureros în condițiile în care avem și o legislație care interzice folosirea lor, doar că din păcate nu se aplică. Sperăm să se aplice legislația“, spunea recent Gabriel Bălăceanu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero. Harpai este unul dintre primii producători de paie din hârtie din Europa, în ultima perioadă începând să apară și alte fabrici similare în regiune, în țări ca Bulgaria și Serbia. Evopack este o altă companie locală care a creat alternative la ambalajele de unică folosință din plastic. „În momentul de față, cererea de ambalaje biodegradabile este mai mare la export decât în România. Însă avem în continuare cerere pentru tacâmurile de plastic și din Italia, Austria sau Germania“, spunea Cosmin Vacariu, proprietarul fabricii Evopack din Piatra-Neamț, la conferința ZF „ESG is business“. 

 Legislația este mult prea permisivă, este el de părere, și astfel companiile au găsit breșe prin care să nu o respecte. „Sperăm că în viitor vor exista și controale din partea statului cu privire la ambalajele și tacâmurile utilizate în HoReCa și în FMCG.“ Parlamentul European a adoptat în 2019 o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosință, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului. Regulile au intrat în vigoare pe 3 iulie 2021, presupunând eliminarea completă a paharelor, a tacâmurilor, a farfuriilor, a paielor din plastic de unică folosință. În aceeași categorie se înscriu și bețișoarele de urechi, paiele/ bețele pentru agitat băuturi, bețele care se atașează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. În legislația națională, prevederile directivei europene au fost transpuse în Ordonanța nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Potrivit acesteia, nerespectarea prevederilor se sancționează cu amenzi care pleacă de la 3.000 și pot ajunge la 40.000 de lei.

În vreme ce unele companii s-au conformat, altele continuă să comercializeze produse neconforme. Totodată, alți jucători aplică doar parțial reglementările.