Pagina verde. Care sunt prioritățile de mediu ale lui Nicușor Dan pentru al doilea mandat de primar al Capitalei?

♦ Ziarul Financiar i-a adresat primarului Nicușor Dan propunerea de a nominaliza cele mai urgente priorități de mediu de care va ține cont în al doilea său mandat la conducerea Capitalei. Cele mai multe dintre obiectivele indicate sunt de ani întregi pe lista de probleme de rezolvat în București, trecând pe sub ochii mai multor primari. Până acum, ele doar s-au rostogolit de la un edil la altul, lăsând în cele din urmă bucureștenii să le înfrunte zi de zi.

Îmbunătățirea transportului public, elaborarea unui studiu de calitate a aerului, actualizarea registrului spațiilor verzi se numără printre problemele pe care Nicușor Dan, primarul Capitalei, spune că și-a propus să le prioritizeze în cel de-al doilea mandat al său în scaunul de edil pentru București.

Ziarul Financiar i-a adresat primarului Nicușor Dan propu­nerea de a nominaliza cele mai urgente priorități de mediu de care va ține cont în al doilea său mandat la conducerea Capitalei. Cele mai multe dintre obiectivele indicate sunt de ani întregi pe lista de probleme de rezolvat în București, trecând pe sub ochii mai multor primari. Până acum, ele doar s-au rostogolit de la un edil la altul, lăsând în cele din urmă bucureștenii să le înfrunte zi de zi.

„În ceea ce privește bugetul de investiții pentru anul 2024, suma totală destinată domeniului Protecția mediului este de 68,1 milioane de lei, inclusiv TVA, din care pentru proiectele propuse de Direcția de Mediu este alocată suma de 24,6 milioane de lei, inclusiv TVA“, au spus repre­zentanții Direcției de presă din cadrul Primăriei Capitalei la solicitarea ZF.

Într-un oraș care suferă de lipsa spațiilor verzi, de poluare, de insuficiente zone de promenadă, de lipsa unor ape curate ale Dâmboviței, primarul spune că vrea ca în următorii cinci ani să rezolve probleme pe care nu le-a putut soluționa în ultimii cinci.

„Bucureștiul are o problemă de poluare a aerului, produsă de trei mari factori“, spun reprezentanții Primăriei Municipiului București (PMB). Este vorba despre trafic, produs de dezvoltarea urbană din ultimii douăzeci de ani, despre încălzirea individuală prin centrale de apartament și sobe și despre pierderea constantă de spații verzi.

„Spațiul verde pe care Bucureștiul îl are, cuprinzând atât terenurile prevăzute astfel în Planul Urbanistic General, cât și terenurile amenajate ca spații verzi, este insuficient. Bucureștiul este, în plus, în situația excepțională de a nu avea terenuri extravilane pe care să amenajeze spații verzi. Este crucial ca Bucureștiul să păstreze spațiile verzi pe care le are, atât din perspectiva poluării, cât și din perspectiva verilor toride care au început să apară“, spun reprezentanții PMB, în numele lui Nicușor Dan.

Astfel, adaugă ei, primăria vrea să se ocupe mai bine de starea parcurilor și a vegetației din oraș. Tot la acest capitol, una dintre problemele pe care Nicușor Dan spune că vrea să le gestioneze mai bine este administrarea Parcului Natural Văcărești, o oază de natură în mijlocul Bucureștiului, lăsată însă în paragină în ultimii ani. După ce a preluat administrarea parcului, primăria spune că a elaborat un plan de management și a instalat posturi permanente de pază, s-a ocupat de colectarea și evacuarea deșeurilor, a înlocuit infrastructura degradată de vizitare, a instalat foișoare noi de observare a păsărilor și noi panouri de informare. Primăria Capitalei a preluat administrarea Parcului Natural Văcărești de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate începând cu decembrie 2021.

Amenajarea Parcului Natural Lacul Văcărești și împădurirea a cel puțin zece hectare de teren în această arie naturală protejată unică în Europa era unul dintre planurile pe care Primăria Bucureștiului a anunțat că le are cu banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca parte a intenției de a amenaja în total 185 de hectare de spațiu verde nou în București. Nimic nu s-a întâmplat încă în acest sens.

În vara anului 2023, o plimbare prin deltă scotea la iveală panouri dezintegrate sau mâzgălite, pustietate la centrul de informații amenajat pentru turiști și urmele unui incendiu de vegetație care mistuise zona, cum, de altfel, se mai întâmplase și în trecut.

În ceea ce privește tratarea deșeurilor, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că au finalizat cu fonduri europene stația de epurare Glina, apa deversată din canalizarea Bucureștiul fiind acum în întregime tratată, astfel că nu mai poluează Dâmbovița, Argeșul, Dunărea și Marea Neagră.

Potențialul Dâmboviței nu este însă suficient valorificat, iar de-o parte și de alta a Dâmboviței sunt mai multe șanse să găsești gunoaie de tot felul decât un petic de iarbă pe care să te așezi ca să admiri luciul apei. Fără a crea mai mult spațiu lângă râu, suficient pentru a aduce funcțiuni culturale și de loisir, nu se poate face o schimbare de paradigmă a relației Dâmboviței cu orașul, spun specialiștii. Una dintre marile probleme este însă că râul nu este considerat și tratat ca un ansamblu, ci pe bucăți, în funcție de responsabilitățile numeroaselor instituții implicate în administrarea sa.

Primăria mai spune că a închis stația de depozitare Iridex, de unde mirosul era resimțit de locuitorii din sectoare 1 și 6, dar și din localitățile Chiajna și Chitila.

„Deoarece contractul semnat în 1999 nu includea în tariful de depozitare la stația Iridex o taxă postînchidere, aceasta va fi plătită timp de 30 de ani de Primăria Capitalei. După mai multe litigii și negocieri cu operatorul, ne îndreptăm către un acord în care cheltuielile postînchidere să fie verificate de specialiștii contractați de primărie.“

Pentru că mai sunt multe de făcut, oficialii din PMB spun că pentru următoarea perioadă municipalitatea are în vedere abordarea unor planuri și proiecte aflate în diverse stadii de realizare, ce vizează componenta de mediu. Vor fi ele duse la capăt până în 2028?

► Actualizarea Planului de mobilitate urbană durabilă 2016 – 2030

► Modernizarea și extinderea sistemului de semaforizare inteligentă și prioritizarea vehiculelor de transport public, în vederea reducerii poluării

► Reevaluarea/ revizuirea planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului în municipiul București

► Realizarea strategiei privind adaptarea la schimbările climatice și a planului de acțiune privind energia durabilă și clima la nivelul municipiului București

► Elaborarea studiului de calitate a aerului pentru municipiul București și realizarea planurilor de calitate a aerului

► Actualizarea Registrului spațiilor verzi al municipiului București

► Extinderea sistemului de senzori pentru măsurarea calității aerului al Primăriei Municipiului București, prin achiziționarea unui număr de senzori performanți, certificați

► Amenajarea de piste pentru biciclete în municipiul București prin realizarea infrastructurii pentru transport verde, încurajarea transportului verde și ridicarea potențialului de utilizare a bicicletelor în mediul urban. Proiectul constă în realizarea a 5 trasee prioritare, totalizând 13 kilometri cale dublă (26 de kilometri cale simplă).