Pacienți informați, medici sub presiune: cum se transformă medicina prenatală în era internetului?

Medicina materno-fetală este un domeniu în care expertiza medicală, tehnologia și relația de încredere cu pacientul devin esențiale. Dr. Ana Maria Vayna, medic primar obstetrică-ginecologie și fondatoarea Clinicii BLESS, vorbește despre provocările îngrijirii prenatale în România, rolul echipei medicale și schimbările aduse de digitalizare. Cum se transformă relația medic-pacient într-o lume în care informația online și inteligența artificială influențează tot mai mult deciziile pacienților?

Clinica Bless a fost un vis mai vechi, care a prins ușor-ușor contur în ultimii ani. A depășit stadiul de proiect de când am construit o echipă solidă, cu expertiză medicală de excepție, devenind un reper pentru pacientele care își doresc o abordare multidisciplinară în ceea ce privește monitorizarea sarcinii, la cele mai înalte standarde”, spune dr. Ana Maria Vayna, medic primar obstetrică-ginecologie, expert medicină materno-fetală, doctor în științe medicale și fondatoarea Clinicii Bless. Pentru ea, validarea proiectului nu vine doar din cifre, ci din faptul că viitoarele mame aleg clinica pentru a le fi alături într-unul dintre cele mai importante momente ale vieții este, spune medicul, dovada că direcția în care a construit proiectul este cea potrivită. „Faptul că avem alături de noi paciente care ne aleg să le fim alături în acest moment important al vieții.

Aceasta este, pentru mine, cea mai importantă dovadă că facem bine ceea ce facem și că acest vis a devenit o realitate palpabilă.” În spatele clinicii se află o investiție inițială de aproximativ 670.000 de euro, direcționată atât către echipamente medicale performante, cât și către construirea unei echipe cu supraspecializare internațională, inclusiv formare la Londra. Conceptul clinicii este construit în jurul ideii de îngrijire multidisciplinară pentru viitoarele mame, cu accent pe monitorizarea sarcinii și pe medicina materno-fetală. Clinica are însă doar doi ani de activitate, iar investiția inițială nu a fost încă amortizată complet. În această perioadă, prioritatea este consolidarea proiectului și creșterea organică a activității. „Avem doar doi ani de activitate, nu am amortizat complet investiția încă, dar creștem constant cifra de afaceri, ceea ce este un semn bun”, explică fondatoarea.

După primii ani dedicați construcției echipei și poziționării pe piață, rezultatele financiare arată un trend pozitiv. În 2024, Clinica Bless a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 300.000 de euro, iar anul 2025 s-a încheiat cu o dublare a acesteia, semn că serviciile oferite au început să câștige tot mai multă tracțiune în rândul pacientelor. „Cifra de afaceri înregistrată în 2024 se apropie de 300.000 euro. Iar anul 2025 se închide cu o dublare a acesteia, ceea ce ne arată un trend pozitiv pe care sperăm să îl continuăm”, spune fondatoarea clinicii. Creșterea este susținută și de structura echipei, construită în jurul unui model multidisciplinar. Astăzi, Clinica Bless colaborează cu 15 medici, printre care medici primari obstetrică-ginecologie și specialiști în medicină materno-fetală și terapie fetală, dar și specialiști din domenii conexe esențiale pentru monitorizarea completă a sarcinii.

Printre acestea se numără cardiologia fetală și pediatrică, stomatologia, diabetul, nutriția și bolile metabolice, psihologia sau genetica. Echipa este completată de încă opt persoane care asigură funcționarea zilnică a clinicii, de la personal medical auxiliar – asistenți medicali – până la personalul administrativ, care include recepția și contabilitatea. În paralel cu dezvoltarea serviciilor, o parte din veniturile clinicii este reinvestită constant în tehnologie și aparatură medicală.

Într-un domeniu aflat într-o continuă evoluție, menținerea la standarde ridicate presupune actualizarea permanentă a echipamentelor și introducerea de investigații noi. „Dezvoltarea și inovația sunt foarte importante, iar medicina este un domeniu în permanentă evoluție, astfel încât încercăm în permanență să ne aliniem la cele mai noi tendințe. Întotdeauna încercăm să aducem noi investigații și teste de ultimă generație, care pot îmbunătăți îngrijirile medicale”, explică dr. Ana Maria Vayna. Potrivit acesteia, aproximativ 5–10% din veniturile anuale sunt reinvestite în aparatură și dotări suplimentare. Profitabilitatea clinicii se bazează în primul rând pe valoarea serviciilor oferite și pe parteneriatele construite în jurul expertizei medicale.

Un rol important îl au colaborările cu instituții și laboratoare de referință, care contribuie la poziționarea clinicii într-o zonă de specializare ridicată. Potrivit fondatoarei, două dintre avantajele competitive ale clinicii sunt relația cu Fundația de Medicină Fetală de la Londra, precum și parteneriatele cu laboratoare de analize de sânge și analize genetice, atât din România, cât și din străinătate. Aceste colaborări permit clinicii să ofere investigații și servicii medicale la standarde ridicate, ceea ce se reflectă și în modul în care sunt percepute tarifele. „Parteneriatele valoroase pe care le avem, atât cu Fundația de Medicină Fetală de la Londra, cât și cu laboratoarele de analize de sânge și analize genetice naționale și internaționale, ne asigură un avantaj competitiv, iar pacientele înțeleg că aducem plusvaloare pe piața serviciilor medicale din România. Tariful serviciilor medicale este o reflectare a acestei valori, iar pacientele o înțeleg”, spune dr. Ana Maria Vayna. Clinica nu urmărește marje mari de profit, ci menține, potrivit acesteia, „prețuri corecte raportate la valoarea pe care o aducem pacientelor”. În ceea ce privește dezvoltarea viitoare, există planuri de extindere care ar putea include noi locații sau parteneriate sub brandul Bless, însă acestea nu fac parte din strategia imediată. În această etapă, prioritatea este consolidarea businessului și stabilizarea creșterii obținute în ultimii ani. „Întotdeauna există planuri de extindere, cu toate aceste ramificații: locații, parteneriate și așa mai departe. Însă ele nu fac parte din planul imediat pentru noi; momentan ne concentrăm pe consolidarea businessului, rămânând deschiși către oportunități pe termen mediu și lung”, explică fondatoarea. Clinica monitorizează constant feedbackul pacientelor și încurajează exprimarea acestuia, inclusiv printr-un chestionar anonim de satisfacție. Rezultatele sunt analizate cu atenție și utilizate pentru îmbunătățirea serviciilor. În același timp, recomandările venite din partea pacientelor reprezintă un indicator important al calității actului medical. „Cel mai bun ambasador de brand este un pacient mulțumit. În practică ne bucurăm de un număr mare de pacienți care ne recomandă, ceea ce ne onorează și ne obligă în același timp să menținem standardul înalt al serviciilor medicale oferite”, spune dr. Ana Maria Vayna.   

7 întrebări și răspunsuri din interviul cu Dr. Ana Maria Vayna

Cum reușiți să păstrați loialitatea medicilor și a terapeuților într-un domeniu cu fluctuație mare de personal?

Cred că odată ce construiești o echipă solidă, cu roluri complementare și un climat de lucru sănătos, nu se produce neapărat o fluctuație mare de personal. Iar la Clinica Bless ne mândrim că avem o coeziune foarte bună a echipei și că ne place să lucrăm împreună, pregătiți să ”Luptăm pentru viață înainte de viață”, așa cum am ales și sloganul clinicii.

Ce ați învățat despre echilibru între partea clinică, partea managerială și viața personală?

Încă învăț. Nu există o rețetă universală, optimizez constant dozajul potrivit pentru toate aceste roluri din viața mea. Sunt momente când primează unul dintre ele, dar încerc să compensez apoi. Încerc să păstrez timp pentru familie, atât zi de zi, cât și prin planificarea unor momente de evadare, astfel că vacanțele împreună sunt un bun moment de reconectare și un răsfăț pe care îmi dau voie să mi-l aloc. În medicină mereu apare o urgență, însă tocmai aici intervine rolul echipei pe care te bazezi să îți țină locul cu brio, atunci când ai și tu nevoie să te încarci cu energie, prin timpul petrecut cu familia. Cât despre partea managerială, administrativă, da este cea mai provocatoare, aș spune. Este pe lista de ”to do” pentru că trebuie, nu neapărat pentru că ar fi preferata mea. Însă am învățat să integrez și această componentă în rutina mea zilnică.

Cum vedeți piața serviciilor de îngrijire prenatală din România ?

Per ansamblu, la nivel național, pot spune că piața serviciilor de îngrijire prenatală este în deficit. Putem vorbi de o dezvoltare și o aliniere la standarde internaționale doar în marile orașe și capitală. De altfel, 20% dintre pacientele clinicii vin din afara capitalei pentru că nu au posibilitatea să găsească local serviciile pe care le oferim noi. Fie sunt trimise de medicul curant la noi, fie vin pentru second opinion în cazurile în care au dubii despre diagnosticul primit, dar uneori vin pur și simplu pentru evaluările de rutină în medicina materno-fetală. 

Ca un tipar aș remarca totuși partea de cazuri complicate, pentru care noi suntem un centru de referință, având atât paciente din alte orașe ale României, cât și paciente din afara țării care vin pentru second opinion. Și tocmai pentru că este nevoie de educație și aprofundare la nivelul întregii comunități medicale naționale, dar și la nivelul pacienților, noi organizăm periodic, prin Fundația de Medicină Fetală din România pe care o coordonez workshopuri atât pentru medici, cât și pentru pacienți.

Aceste acțiuni fac parte din componenta de CSR a Clinicii Bless, alături de campanii periodice pro bono pentru cazurile complicate. De exemplu, în luna iunie 2025 am desfășurat în clinică o amplă campanie pro bono pentru second opinion pentru diagnosticele problematice dedicată pacientelor fără posibilități.

Ce tendințe majore observați în comportamentul pacienților?

În ultima vreme observ tot mai multă anxietate în rândul pacienților. Vor să știe din ce în ce mai multe informații de la început, caută reasigurări și garanții că totul va decurge bine. Tendința aceasta este alimentată de faptul că se informează mai mult, caută online explicații și desigur automat crește și anxietatea astfel, în fața unor scenarii posibile pe care le întâlnesc pe măsură ce se documentează despre riscuri și posibile evoluții nefavorabile. Din această dorință de a se asigura că totul este bine derivă și tendința de a opta pentru teste exhaustive, cele mai noi și performante teste care să permită precizie în prognozarea evoluției.

Cum se schimbă rolul medicului într-o lume în care pacienții vin deja „documentați” de pe internet?

Democratizarea accesului la informație este un lucru bun pe de-o parte, un pacient informat pune întrebări pertinente și este mai atent la recomandările medicului. Pe de altă parte, se poate naște acel fenomen de autosuficiență, momentul în care pacientul pare că știe mai multe decât medicul și se îndoiește de recomandările acestuia. Acela este un moment când încrederea pacientului în cadrul medical cunoaște o fisură profundă, uneori ireparabilă. Este o consecință negativă și nedorită a documentării online, pentru că resursele online nu pot înlocui nici pregătirea îndelungată a cadrului medical, nici experiența sa cu o cazuistică complexă.

Cum au schimbat inteligența artificială și digitalizarea practica medical?

Ca în orice alt domeniu, inteligența artificială a amplificat comportamentul ”documentării online”, și odată cu aceasta a adâncit și această falie de încredere în ceea ce privește relația medic-pacient. Acum, când toată lumea folosește ChatGPT ca  pe un Google, desigur că și întrebările legate de starea de sănătate sau anumite simptome se strecoară firesc în conversația cu inteligența artificială.

Problema nu este că pacienții au curiozități, neliniști firești și întrebări derivate de aici, ci faptul că tind să înlocuiască expertiza medicală cu aceste răspunsuri primite dintr-o interacțiune digitală adesea superficială. Știm prea bine că principala abilitate în a folosi din plin potențialul inteligenței artificiale este cum formulezi întrebarea, altfel spus ce ”prompt” trimiți spre rezolvare. Or aici este o distincție foarte mare între cum înțelege printre rânduri, cum s-ar spune, și ce intuiție are un cadru medical în procesul de anamneză a pacientului și ce abilități de a face conexiuni complexe cu alte afecțiuni sau simptome cunoaște din istoricul medical al pacientului, respectiv limitările botului AI care va răspunde țintit la întrebarea respectivă, fără o integrare în context mai larg și o privire de ansamblu.

Cum gestionați așteptările pacienților care vin influențați de social media sau de trenduri superficiale?

Așa cum precizam în cadrul întrebărilor anterioare legate de documentarea online sau utilizarea inteligenței artificiale, pacienții sunt fără doar și poate influențați de toate aceste tendințe. Și, desigur, în ceea ce privește decizia despre naștere – naturală sau cezariană sau mai nou este tendința de naștere naturală în apă – există o mulțime de informații online care le influențează pe paciente. Abordarea mea este una personalizată, de la caz la caz, le ascult cu răbdare dorințele și argumentele și încerc să construiesc împreună cu ele un plan de naștere care să li se potrivească. Însă, pentru mine ca profesionist, întotdeauna primează binele și sănătatea fătului și a mamei. Așa că dincolo de orice trend, eu după acest aspect mă ghidez atunci când fac recomandări. Iar argumentele mele sunt mereu istoricul medical, eventuale complicații previzionate și probabilitatea de a întâmpina dificultăți, precum și soluții pentru a contrabalansa aceste eventuale complicații.