Orban: PSD nu vrea ca alegerile locale să se organizeze pe noua lege electorală, e un boicot ascuns

Ludovic Orban a precizat că principalele dezbateri care au avut loc la Cotroceni au vizat printre altele codul electoral și asigurarea de două procente din PIB, cheltuili pentru sectorul de apărare.

”Dacă va organiza o întâlnire cu partidele politice, președintele va face consultările pe tema adoptării codului elecotoral”, a mai spus Orban, precizând că dorește să tragă un semnal de alarmă, cu privire la legea alegerilor locale, ”care se află într-o urgență reală”.

Orban a precizat că liberalii atrag atenția asupra urgenței adoptării legii elecotrale, astfel că adoptarea acestei legi trebuie făcută până cel târziu 1 iunie 2015.

Liderul deputaților PNL a explicat că există o exigență constituțională cu privire la modificarea legislației electorale, care trebuie făcută cu cel puțin un an de zile înainte de data alegerilor.

”Pentru alegerile locale, termenul limită de promulgare este în jurul datei de 15 iunie, pentru că alegerile locale trebuie organizate în jurul acelei date, întrucât expiră mandatele aleșilor locali care au intrat în mandat în 2012. Aș vrea să trag un semnal de alarmă și cred că ar fi foarte potrivită o consultare organizată de președintele României, pentru că simt un boicot, nu fățiș, ci un boicot ascuns din partea formațiunilor politice, în principal un boicot din partea PSD, care, în opinia mea, nu își dorește ca viitoarele alegeri locale să fie organizate în baza noii legi adoptată de comisia de cod electoral”, a explicat Ludovic Orban.

El a precizat că acest boicot este evident prin modul în care se procedează, în Senat, prima cameră sesizată în cazul legilor elecotrale, unde ”proiectul de lege a fost transmis spre avizare la mai multe comisii, inclusiv la cea de drepturile omului.

”Termenele programate pentru începerea dezbaterilor sunt după Paște, după data de 15 aprilie, ceea ce înseamnă că Senatul nu va începe dezbaterea în plen înainte de 1 mai, ceea ce, după opinia mea, semnifică practic imposibilitatea de a adopta legea în timp util, ținând cont și de faptul că, după adoptarea legii, mai există un termen pentru atac la Curtea Constituțională și de asemenea există un termen în care președintele poate să promulge legea”, a mai afirmat liderul grupului PNL din Camera Deputaților.

Comisia de Cod electoral a finalizat, la începutul lunii martie, proiectul de lege privind partidele politice și proiectele privind alegerile locale și finanțarea partidelor.

Noul proiect de lege privind alegerile locale stabilește, între altele, că președinții consiilor județene vor fi aleși indirect prin vot secret al consilierilor județeni, cu majoritate simplă.

Proiectul prevede ca președinții consiliilor județene, dar și vicepreședinții și viceprimarii să fie aleși în mod indirect, prin vot secret de consiliul județean, cu majoritate simplă. Aceștia pot fi demiși, însă, la inițiativa a cel puțin o treime din numărul consilierilor județeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, și motivat.

Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca și în prezent.

Toate candidaturile vor trebui să fie însoțite de liste de susținători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puțin de 100 de susținători pentru comune, 500 pentru orașe de rangul 2 și 3 și 1000 de susținători pentru municipii și pentru București.

Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum și implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetățenilor cu drept de vot și introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și a votului.

Președintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secțiile de vot, birourile electorale județene și Biroul Electoral Central.

Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecții să fie cei care vor constata încetarea mandatului și nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se dorește să se evite situația în care, deși partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.