Orașul unde se trăiește cel mai bine in România

Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populația României trăiește în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat românește. Peste 50 de comune au primit statutul de oraș, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinși între taxe „de oraș“ și agricultura de subzistență.

Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localității: asfalt în loc de praf și canalizare în loc de toaleta din spatele curții. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populația României“, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toți românii vor fi conectați la rețeaua de apă și canalizare. Însă de atunci și până acum, numărul celor conectați a crescut doar cu circa 1 milion și jumătate.

Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al orașelor și al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul și Capitala. Astfel, din 2002 și până în prezent 55 de comune au devenit orașe.

Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului național“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III și poate fi numită astfel oraș dacă aceasta are o populație stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori și 30.000 de locuitori și dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de orașe în care trăiesc mai puțin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, și 57 de orașe cu sub 6.000 de locuitori, față de 41 în 2002. Cel mai mic oraș în funcție de numărul de locuitori este Băile Tușnad, cu peste 1.600 de locuitori.

La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Față de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Florești (județul Cluj) și 131 locuitori în comuna Bătrâna (județul Hunedoara).

După 1989 orașele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcțiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Brașov, Oradea sau Cluj, aproape că și-au triplat suprafața intravilană, dar infrastructura nu a ținut pasul. Nici străzile, nici rețeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeași măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

În București suprafața intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafața verde a scăzut cu 6,8%. Timișoara a înregistrat creșteri la suprafața intravilană, lungimea străzilor, suprafața spațiilor verzi, dar și lungimea rețelei de alimentare cu apă. În Iași situația este puțin atipică, în sensul în care suprafața intravilană a crescut cu 94%, dar și spațiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creștere de 0,8%), iar lungimea rețelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea orașelor din România suprafața intravilană a crescut, însă nu în aceeași măsură s-au dezvoltat rețelele de drumuri sau canalizare.

Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracționalității, poluare, calitatea serviciilor sanitare, prețuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi orașul cu cea mai bună calitate a vieții din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau București (74).

Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepție făcând Ilfov-București, Vest și Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieși din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, și Nord-Vest, cu 48%.