Orașul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turiști străini
Am ajuns în Cracovia într-o seară, după un zbor scurt din Varșovia (destinația mea de legătură din București), cu LOT Polish Airlines, compania aeriană a Poloniei.
După nicio oră de la plecarea din Varșovia, eram deja în Rynek, piața principală din centrul vechi al orașului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turiști entuziasmați, fațadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai mari piețe medievale din Europa, am simțit că fac o călătorie în timp.
În mijlocul pieței Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălța impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuțite asupra căreia își îndreptaseră câțiva turiști blițurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea orașul de invazia tătărilor, cântând la trompetă și anunțând astfel că de porțile orașului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce pășisem în centrul vechi.
Dacă în piață, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al orașului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântărețe poloneze, acompaniată de sunete de pian și de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colțunașii umpluți cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuți ca pierogi, prin șnițelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar și supa tradițională de sfeclă.
Orașul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populația României), dintr-un total de 10 milioane de turiști anual în Polonia, își leagă existența de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al orașului, și a unui dragon care trăia într-o peșteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima orașului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în fața peșterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

Deși a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a orașului istoric, la dealul Wavel și vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiștii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracție turistică a Cracoviei și cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reședință a regilor Poloniei, simbol al istoriei și culturii poloneze, dar și catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naționali sau poeți. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântați președintele Lech Kaczynski și soția sa, decedați în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).
Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul orașului și primul papă de origine slavă, dar și primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.
„Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piața Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piața centrală prin strada Florianska și apoi pe strada Grodska și Kanoniczna și se oprește tot la dealul Wavel. Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turiști din toate colțurile lumii. „Am avut grupuri de turiști din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoțește.
Alte atracții ale orașului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar și Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Inițial Kazimierz fusese un oraș polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziștilor în al doilea război mondial.

Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câștigător a șapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiștii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreiești.
Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiți strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului și al Sportului din Polonia. Aceeași sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiștilor străini) anul trecut, cei mai mulți venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus și Rusia.
Polonia, care împlinește anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului și zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura țară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reușit să se dezvolte prin absorbția de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergență. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar șomajul s-a înjumătățit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.