Orașul din România care lasă în urmă Cluj și București. Vin investiții de miliarde de euro

♦ Brașovul ar putea avea un tren metropolitan, într-un proiect de 400-500 de milioane de euro ♦ Spitalul Regional Brașov se ridică la 600 de milioane de euro ♦ Renașterea industrială a Brașovului ar putea continua prin atragerea de investitori implicați în economia „verde“. 

Primăria Brașov pregătește proiecte de investiții care ar totaliza 1,5 miliarde de euro, în con­textul în care Planul Na­țional de Redresare și Reziliență (PNRR) aduce o oportunitate istorică, pe care noua administrație vrea să o con­cretizeze într-o renaștere atât din punct de vedere economic, cât și al calității vieții, a explicat Allen Coliban, primarul Brașovului, în cadrul emisiunii Investiți în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„În total, proiectele despre care discutăm acum și la care lucrăm, pe care le pregătim trec de 1,5 miliarde de euro și fără oportunitatea PNRR ar fi fost aproape im­posibil să ne gândim că ar putea fi finanțate. Ar fi fost idei într-un sertar și ar fi așteptat mult timp pentru finanțare. De aceea este nevoie acum să fim foarte activi în zona pregătirii de proiecte și acesta este focusul principal, tema pe care ne concentrăm eforturile, și-anume cum vom reuși să atragem aceste fonduri“. 

Noul primar din Brașov are un plan integrat de renaștere industrială, care cuprinde atât componenta de transporturi, cât și cea de capital uman. Din totalul de 1,5 miliarde de euro, un tren metropolitan ar putea reprezenta un proiect de 400-500 de milioane de euro. 

„O infrastructură pe șine este capabilă să transporte mai multe persoane decât orice alt mijloc rutier, cum ar fi troleibuzele sau autobuzele, indiferent că îi spunem tramvai sau metrou de suprafață. (…) Noi pregătim acum infrastructura pentru următorii 5-10 ani de zile și am discutat cu Ministerul Transporturilor despre trenul urban. E absurd să nu facem un astfel de proiect în Brașov, unde avem o densitate a infrastructurii feroviare excelentă pe zona metropolitană. Dacă am completa această infrastructură cu alte mijloace pe șine, tramvai, metrou de suprafață, astfel să încât să unim toate axele importante ale orașului, am avea o hartă de transport pe șine care poate rivaliza cu orice infrastructură de metrou. Dacă vom face sau nu aceste lucruri vom afla după ce vom avea studiile care să fundamenteze astfel de proiecte“. 

În mod normal, programele prin fonduri europene nu acoperă astfel de investiții, de aceea PNRR aduce o oportunitate unică, incluzând o componentă de transport feroviar. 

Allen Coliban amintește că Brașovul are o tradiție industrială, construită în decenii de muncă și specializare, dar pentru a continua această tradiție administrația trebuie să urmărească direcțiile în care se dezvoltă astăzi industria. 

„Unde va fi Brașovul în acest joc? Ce rol putem juca? Dat fiind că pe infrastructură avem câteva deficiențe astăzi, trebuie să gândim cu câțiva pași înainte. Nu avem aeroportul încă, dar îl vom avea. Nu avem autostrăzi, dar le vom avea. Toate aceste proiecte constituie oportunități. (…) Avem o infrastructură importantă la care Brașovul excelează, și-anume cea feroviară. Suntem cel mai important nod feroviar după București și sunt industrii importante ale căror produse se pretează la transport feroviar. Nu pot da multe detalii încă, dar suntem în aceste momente în procesul de a identifica și achiziționa terenuri care să beneficieze de acest acces la calea ferată, să le oferim ulterior într-un pachet ofertant către investitori strategici, în energie verde, cu rol în tranziția către transport verde, orice ar putea fi produs la Brașov“. 

El a explicat că primăria deja a făcut primii pași înspre planul de renaștere industrială, înțelegând că un investitor are nevoi mai complexe decât platforme industriale tradiționale, în special atunci când Brașovul are anumite atuuri pe care poate miza. În ceea ce privește tipul de inves­titori pe care îi vizează noua admi­nistrație, aceștia ar putea veni dinspre in­dustrii precum automotive sau aero­nautică. 

„Mă uit la tradiția Brașovului și mă gândesc la faptul că am avut industrie de autocamioane, tractoare, rulmenți. Rulmenți avem și acum dar celelalte mai puțin și mă gândesc că în contextul în care multe administrații locale cumpără și au fonduri pentru achiziții de autobuze electrice, de ce să nu avem un investitor să producem la Brașov autobuze electrice? Avem tradiție și forță de muncă specializată pe zona de aeronautică, care vedem că s-a democratizat. Pornim de la drone la mijloace de transport ușoare, de ce să nu avem un astfel de investitor în Brașov? Dacă ne referim la energie și zona de stocare, este un domeniu foarte dinamic, se schimbă de la o zi la alta și am putea fi un jucător cheie“. 

Un alt factor important în mixul necesar pentru renașterea economică a Brașovului este componenta de educație, unde primăria vrea să continue avansul în ceea ce privește învățământul dual, dar are discuții și pentru a deschide o școală hotelieră. 

„Avem discuții cu investitori pentru a deschide o școală hoterlieră. Este o altă verticală importantă a mediului economic local. Partea de turism are nevoie de forță de muncă cu calificări nu doar de bază, joburi de studenți,ci și calificări înalte. Dacă vorbim de indiustria ospitalității, vorbim de o industrie care are calificări și de postuniversitar. Toate acestea ar trebui să existe la Brașov“.

Totodată, Allen Coliban vrea ca orașul cu peste 300.000 de locuitori să redevină unul dintre centrele universitare de top și poartă discuții cu Universitatea Transilvania în acest sens. 

„Cred că avem nevoie de ambiție în învățământul universitar, ca Brașov să redevină un pol universitar de prim rang, adică top 5 universități naționale. Treaba acesta se poate obține pe mai multe direcții, prin investiții și prin lărgirea ofertei de Universității Transilvania, dar și printr-o deschidere către universități din afara Brașovului.  Fie că vorbim de universități de prestigiu din România, fie din afara țării, să știe că la Brașov pot porni o bază și pot avea în primăria Brașov un partener în acest sens“.

În ceea ce privește sănătatea, Spitalul Regional Brașov ar putea reprezenta circa 600 de milioane de euro din totalul de 1,5 miliarde de euro anunțat de edil în emisiunea ZF. Pe lângă spitalul de 900 de paturi, administrația locală deja analizează și pregătește și faza a doua a proiectului. 

„Ne-am asumat coordonarea acestui proiect mare, noul Spital Regional, care va rezolva partea de medicină de urgență. Problema este că la Brașov dacă ne uităm doar la acest vârf al piramidei, la acest spital regional, rămânem cu alte clădiri care sunt improprii și caută în continuare o soluție pentru anumite paturi. De aceea, în studiile de fezabilitate pentru acest spital regional cu 900 de paturi vom adăuga și vaza a doua, care să rezolve și problema celorlalte pavilioane rămase. (…) E bine să gândim în avans și să fim cu acești pași parcurși, astfel încât Brașovul să aibă un oraș medical în zona centurii ocolitare. Este un concept modern pe care mai multe administrații din Europa îl au“.

O altă componentă importantă a calității vieții este calitatea mediului înconjurător, iar în ceea ce privește poluarea primăria are planuri pe mai multe direcții, începând de la un plan integrat cu sisteme de colectare selectivă situate lângă blocuri în locul actualelor platforme – un proiect de 15 milioane de euro – și cu un plan integrat pentru utilizarea datelor referitoare la calitatea aerului, pornind de la refacerea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA). 

„Trebuie să venim cu politici locale care sunt pe linia transportului verde, dar care trebuie dublate de un plan de relocare a poluatorilor industriali. În planul actual de management al calității aerului, principala sursă sunt poluatorii industriali, dar planul nu are nicio măsură pentru a adresa această problemă“. 

Edilul a explicat că administrația mai are de lucrat în ceea ce privește zona de autorizare și de avize. „Este cumva normal și apelul meu este de cumpătare, răbdare și de a înțelege puțin contextul. La ora actuală avem un Plan Urbanistic General (PUG) în elaborare. Există foarte multe probleme cu Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri) care sunt în vigoare și ar fi păcat să nu avem acest PUG făcut cum trebuie, întrucât tot ce înseamnă dezvoltarea Brașovului va fi afectată de forma finală a acestuia. Ceea ce spun acum este că există multă presiune, spre exemplu pe ansambluri rezidențiale pe dealurile Brașovului. A existat foarte multă reacție publică în ultimii ani, pe de altă parte cred că putem aștepta să avem toate studiile necesare. Nu înseamnă că oprim dezvoltarea, dar este necesar să oprim un anumit tip de dezvoltare care a afectat ireversibil Brașovul în ultimii 15-20 de ani“. 

Totodată, Coliban a declarat că a început depolitizarea comisiei tehnice pentru urbanism și amenajarea teritoriului, proces care a durat câteva luni. De asemenea, noua administrație vrea să crească gradul de digitalizare în serviciile publice. 

„Vreau să ajungă și Brașovul la momentul în care dăm certificate de urbanism online în câteva zile și nu stăm cu lunile și avem răspuns la plângeri din parte cetățenilor“. 

Edilul a explicat că în ultimii ani bugetul Brașovului a fost de sub 200 de milioane de euro pe an, iar că pentru anul acesta bugetul este încă în dezbatere la Guvern și nu există informații finale momentan. Din acești 200 de milioane de euro, sub 25% reprezintă buget de investiții. Cu toate acestea, Coliban a pus deja în mișcare o cerere la Guvern pentru circa 30 de milioane de lei pentru finalizarea unor proiecte în curs. 

„Vorbim pasajul Fartec, care trenează de mulți ani. Vrem să îl terminăm și poate fi gata până în luna iulie a acestui an. Vorbim și de reabilitarea termică a 10 blocuri dintr-un proiect mai amplu care cuprinde 29 de blocuri. De asemenea, despre reabilitatea unui monument istoric care durează de mult timp și este în zona pietonală, fosta Bancă Săsească, o clădire pe care sperăm să o terminăm anul acesta“.