Orașul din România care a reușit deja să ia 1 miliard de lei din faimosul PNRR

Brașovul este unul dintre municipiile care au reușit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Brașov, în emi­siu­nea ZF Investiți în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

►Primăria realizează în mai ultima plată pentru a lua în proprietate fosta platformă CET Brașov. ► În iunie 2023 va fi inaugurat Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.

Brașovul este unul dintre municipiile care au reușit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Brașov, în emi­siu­nea ZF Investiți în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Nu am văzut niciun top național, dar pu­tem spune că Brașovul este în vârful aces­tei ie­rar­hii a muncipiilor care accesează fon­duri prin PNRR. Noi am depus proiecte de aproximativ 1,6 mld. lei, dintre care undeva la peste 1 mld. lei au fost contractate sau au fost aprobate și urmează a fi contractate“.

Afluxul de capital adus de fondurile europene, în special de finanțările neram­bursabile, sunt cu atât mai importante în con­textul în care banii sunt astăzi mai scumpi. Printre proiectele depu­se pe PNRR se nu­mără un spital, un campus integrat pentru învă­țământ dual, 27 de proiecte pentru efi­cien­tizare energetică și transformarea unor instituții de învățământ în prosumatori sau proiecte de mobilitate.

„Am depus și un proiect pentru parc foto­voltaic care să ne acopere 90% din con­su­mul pu­blic de energie electrică, ceea ce ne duce foar­te aproape de îndeplinirea unui obiectiv de independență energetică pentru consumul pu­blic. De asemenea, am depus proiect pentru construire de crește, grădiniță, flota de transport public, unde avem cea mai mare flotă de auto­buze electrice dintre municipiile României și nu ne oprim aici, am câștigat încă două proiecte pentru 50 de autobuze e­lectrice“.

Lista completă de pro­iecte este mai lun­gă, iar Coliban spune că primăria va publica aceste informații la finalul lunii iunie.

Începu­tul verii este un moment im­portant pentru brașoveni pentru că aduce și operaționalizarea Aero­portului Interna­țional Brașov-Ghimbav, primul construit de la zero în România în ultimii 50 de ani. Acest aeroport ar trebui să reprezinte un avantaj în atragerea de investitori.

Terenul de la CET Brașov

Anul trecut, primăria a reușit să înceapă preluarea unui teren de circa 50 de hectare, pe platforma fostului CET Brașov, care reprezintă ultimul teren compact de o asemenea anvergură disponibil la nivelul Brașovului. „În primul rând, vă pot spune că luna aceas­ta vom face ultima plată astfel încât să preluăm integral în proprie­tate respectiva platormă. Este foarte important pentru un oraș de talia Bra­șovului să aibă ce să pună pe masa investitorilor și nu vorbim despre o masă, vorbim despre o vitrină, ne prezentăm drept o destinație pentru business, pentru investitori“.

Administrația locală ar putea găsi un inves­titor pentru platformă „chiar și mâine“, dar își dorește un așa-numit investitor strategic, care să aducă la rândul său alte investiții și să genereze un întreg mecanism economic.

„Acest diamant poate să atragă investitori strategici în domenii precum tot ce ține de ver­de, fie că vorbim de mobilitate, să producem autovehicule, biciclete electrice, de ce nu chiar și trenuri, locomotive, tramvaie. Totodată, ne uităm și la energie verde și aici ne referim și la stocare, cât și la producție. De ce căutăm inves­titori strategici în aceste domenii? Pentru că sunt domeni care se află în plin avânt industrial, domenii care pot crea un efect de cascadă“. Allen Coliban a declarat că s-a întâlnit chiar săptămâna trecută cu un producător de vehicule electrice din India, interesat să dezvolte o gigafabrică, printr-o investiție de peste 1 miliard de euro. Primarul nu a putut dezvălui numele acestora, iar discuțiile au rămas deschise.

„Le-am spus că în momentul în care se hotărăsc CET poate fi o destinație bună pentru business lor, asta cu atât mai mult cu cât are o poziție foarte bună, conectare la utilități și la curent de înaltă tensiune, are conectare rutieră bună, se află în proximitatea centurii Brașovului și, foarte important, are o conectivitate ferovia­ră, o linie de cale ferată pe ambele părți, linie care se află în posesia municipalității odată ce tranzacția va fi definitivată, adică luna aceasta“.

Brașovul a trecut la o abordare proactivă în atragerea de investitori și a lansat platforma investbrasov.org, unde adună într-un singur unct toate informațiile legat de demografie și de ceea ce are de oferit Brașovul ca zonă metro­po­li­tană pentru investitori. Cu această platformă, administrația a început să meargă și la eveni­mentul Expo Real. Totuși, va dura până vor apărea rezultatele.

„Clujul este undeva la 10 ani înaintea Brașo­vului cu privire la proactivitatea în atragerea de investitori. (…) Cluj s-a dus prima dată la Expo Real acum 10 ani, cu stand propriu și cu un concept de prezentare, iar lucrurile au început să dea roade după 3-4-5 ani de zile, pentru că în primul an ești privit cu curiozitate, dar foarte mulți iau în calcul seriozitatea cu care te prezinți, pentru că este nevoie de continuitate în astfel de demersuri“.

După ce Clujul s-a prezentat timp de câțiva ani la târguri relevante de investiții a reușit să atragă Bosch, precum și alți investitori im­portanți. În cât timp ar putea avea Brașovul un parcurs similar?

„Mi-e greu să vă spun, eu cred că Diehl a apreciat demersurile pe care le facem și toate strategii noastre, spre exemplu, sper că în anii următori vom vedea efectele și vom avea investiori mari la Brașov, mai repede decât în cazul Clujului“.

În toamna anului trecut, producătorul german de electrocasnice Diehl Controls a anunțat o investiție de 40 de milioane de euro la Brașov, una dintre cele mai mari investiții străine atrase în ultimii ani.