Orașele se degradează pentru că statul ține clădirile statului prizoniere unei mentalități de stat

Luni, 28 octombrie, una dintre cele mai citite știri pe zf.ro a fost articolul prin care se anunța o tranzacție sur-prinzătoare pe piața imobiliară: Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu-Mureș a cumpărat un mall din oraș, unde va găzdui Facultatea de Economie și Drept și Facultatea de Științe și Litere, într-o tranzacție evaluată la 10 milioane de euro. „Mallul oferea spații deja compartimentate și potrivite“, a declarat Leonard Azamfirei, rectorul universității. De asemenea, Universitatea din Târgu-Mureș construiește un spital universitar propriu, cu 660 de paturi noi, o investiție de 32 de milioane de euro din fonduri proprii, urmând ca echipamentele medicale să fie achiziționate prin finanțări europene. Genesis College, una dintre cele mai mari școli particulare din București, fondată de Ioana Necula, a închiriat de la Petrom una dintre clădirile de birouri din sediul central, unde își va extinde colegiul cu învățământ primar și liceal. Grupul medical Sanador va cumpăra de la OTP Bank clădirea de birouri în care se afla sediul central al băncii, transformând-o într-un spital, având în vedere că este situată lângă clinica Sanador. Dezvoltatorul imobiliar One a închiriat mai multe etaje în proiectul One Cotro-ceni pentru deschiderea unor grădinițe și școli. Astfel de exemple devin din ce în ce mai numeroase, arătând cum se schimbă destinația diverselor proiecte imobiliare. La începutul pandemiei și pe parcursul acesteia, multe clădiri care erau destinate birourilor s-au transformat în proiecte imobiliare rezidențiale, cu apartamente de top. Clădiri de clasă B sau A-, care anterior erau folosite pentru birouri, își găsesc acum o nouă utilitate – spitale, clinici medicale, școli etc. –, având în vedere că numărul angajaților care vin la birou s-a redus considerabil după pandemie. Dacă structura permite, unele clădiri de birouri se vor transforma în locuințe sau chiar în hoteluri. Businessul, economia, dezvoltatorii se adaptează vremurilor. Dacă astăzi nu mai ai chiriași pentru clădirile de birouri pentru că angajații preferă să lucreze de acasă, nu lași clădirea goală așteptând o schimbare de trend. Fiecare dezvoltator și proprietar de clădire încearcă să se adapteze. Numai statul, guvernul și instituțiile publice rămân încremenite. Statul, având cea mai vastă istorie, este și cel mai mare proprietar de clădiri și spații de tot felul. Din păcate, multe dintre acestea sunt neocupate, se degradează anual sau chiar riscă să se prăbușească, așteptând zadarnic o soluție de la auto-rități. Statul deține numeroase clădiri care rămân goale, consumând bani și utilități, neplătind taxe și impozite și fără nicio valoare economică, deși ar putea avea. Statul, prin toate instituțiile sale – primării, consilii județene, școli și alte instituții – funcționează în clădiri improprii, iar angajații sunt adesea înghesuiți. Documentele se îngrămădesc din lipsa unui spațiu adecvat pentru depozitare. În loc ca statul să mute aceste instituții în spații moderne, cum ar fi malluri sau clădiri noi de birouri, preferă să le mențină în trecut. Clădirile centrale ale statului, mai vechi sau mai noi, ar putea găzdui alte tipuri de activități – hoteluri, pensiuni, librării, cafenele, restaurante, spații pentru expoziții, etc. Din păcate, nimeni din conducerea statului sau din guvern nu ia în considerare această oportunitate de a schimba fața orașelor prin mutarea instituțiilor publice în locații moderne, lăsând spațiile actuale disponibile pentru proiecte imobiliare moderne făcute de investitori privați. Îmi vine adesea în minte Gara de Nord din București, unde anual se investesc milioane de euro pentru var, reabilitări și consolidări de ochii lumii doar ca să se mai mănânce niște bani pentru că în realitate nu se schimbă nimic. În loc să fie un proiect de peste 1 miliard de euro, cu mall, spații comerciale și de divertisment, spații de birouri, guvernul, prin Ministerul Transporturilor, preferă să chel-tuiască încă 100 de milioane de euro pentru reabilitarea și consolidarea ei. La finalul „acestui var”, Gara de Nord va arăta la fel – murdară, plină de oameni ai străzii etc. Alt dezmăț bugetar este legat de noile stadioanele care se con-struiesc acum într-o frenezie electorală fără precedent, dar care se vor degrada rapid, pentru că nu vor fi utilizate decât două ore pentru un meci de fotbal sau un spectacol. Aceste stadioane ar fi trebuit să aibă și o componentă comercială adiacentă. În schimb, construim stadioane care nu vor avea nicio altă funcțiune decât fotbalul sau o întâlnire electorală. Vom pierde peste un 1 miliard de euro cu aceste stadioane, al căror cost de întreținere va fi enorm. Toate clădirile statului trebuie inventariate, iar cele care se pretează la o altă utilizare ar trebui vândute sau închiriate, pentru a nu mai sta nefolosite. Putem crea restaurante, cafenele, librării, spații comerciale de top care să înfrumusețeze orașele și să le confere un aer modern. Însă statul, indiferent de reprezentanții săi, preferă să lase aceste clădiri să se degradeze, neavând nici resurse pentru modernizare și nici dorința de a se asocia cu investitori privați pentru a dezvolta proiecte imobiliare.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)