Opt ONG-uri cer dezbaterea publică a proiectului de lege privind prelucrarea datelor

APADOR-CH, Asociația Pentru Minți Pertinente, Agenția de monitorizare a presei ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Miliția Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe și Institutul pentru Politici Publice își exprimă dezacordul față de modul netransparent în care președinția și partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicațiile electronice.

ONG-urile susțin că proiectul trebuia discutat cu societatea civilă și alți actori interesați, înainte de a fi pus pe site-ul Senatului.

“În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice. Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicațiile electronice, organizațiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, și apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenței presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care inițiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societății civile să vină cu propuneri de îmbunătățire”, se arată în comunicatul transmis, joi, MEDIAFAX.

În opinia organizațiilor semnatare, președinția și partidele parlamentare refuză să-și respecte promisiunile de transparență făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituțională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituțiile statului în ultimul deceniu.

“Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităților române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR. Putem înțelege motivația principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenția că legile trebuie dezbătute public și nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informații, cu atât mai mult cu cât este vorba de potențiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viață privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică și serviciile de informații continuă să ignore interesul public și transparența decizională în procesul democratic”, se mai arată în comunicat.

Organizațiile semnatare precizează că încă nu se pronunță pe fondul proiectului în discuție, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen- proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale și eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile.

“Doar așa se poate oferi societății civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri și observații, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societății democratice, și anume principiul transparenței decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie și de transparență în activitatea decizională, și de protecția vieții private”, se mai arată în comunicat.

Proiectul de lege privind reținerea datelor cu caracter personal, semnat la Cotroceni de liderii partidelor parlamentare, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere și se află timp de o lună în consultare publică.

Proiectul modifică Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice și este semnat de liderii PNL Alina Gorghiu, Vasile Blaga, liderul PSD Victor Ponta, liderul UNPR Gabriel Oprea, liderul PC Daniel Constantin, liderul UDMR Kelemen Hunor și deputatul Varujan Pambuccian (Minorități Naționale).

Kelemen Hunor a scris, sub semnătura sa, că are câteva amendamente la proiect, legate de perioada de stocare și garanții pentru stocarea datelor, iar Varujan Pambuccian a menționat că susține ca perioada de păstrare a datelor să fie de 6 luni -2 ani, precum și obligativitatea transmiterii în formă elelctronică semnată cu semnătură calificată.

În expunerea de motive care însoțește proiectul se arată că această propunere legislativă de modificare a Legii 506 din 2004 nu urmărește înlocuirea Legii 82 din 2012 declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale.

“Practic, compeltările și modificările aduse Legii 506 din 2004 prin prezenta inițiativă legislativă constau în definirea datelor tehnice ce permit individualizare echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii și rețele publice de comunicații electronice și statuează garanțiile și condițiile de legalitate prin instituirea obligației de obținere a aprobării judecătorului competent anterior accesării respectivelor date de orice autorități și instituții publice. Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deținute de furnizori în scopul facturării și prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligații suplimentare”, se menționează în expunerea de motive.

Modificările și completările aduse Legii 506 din 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice au fost elaborate avându-se în vedere cerințele prevăzute de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecția datelor personale și la protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, precum și proiectul de Regulament al UE aflat în dezbatere, Constituția și celelalte acte normative naționale, se mai precizează în document.

Prin urmare au fost introduce garanții noi în cuprinsul legii, pentru a proteja dreptul la viața intimă, familial și privată, având în vedere că această lege stabilește condițiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicațiilor electronice, accesarea datelor poate fi făcută într-un cadru delimitat, de către instanța de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului , iar când sunt transmise solicitările, ele se semnează cu semnătură electronică extinsă.

Inițiativa de modificare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice prevede că accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

Astfel, accesul la date al autorităților se face “la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.

Furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice se vor pune la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal.

Solicitările privind datele formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt supuse dispozițiilor articolelor 14, 15, 17 – 23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României.

Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea și securitatea acestor date. Solicitările se procesează în condiții de confidențialitate.

Propunerea legislativă mai prevede că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare solicitate nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea este însoțită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată.

Instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, se menționează în inițiativa legislativă.

Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, trebuie să fie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai prevede proiectul legislativ.

În plus, prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai este prevăzut în proiectul de lege.