La opt ani de la tragedia de la Colectiv și doi de la explozia de la rafinăria Petromidia din Năvodari, România tot nu poate trata pacienții arși și trebuie să apeleze la parteneri externi. An de an politicienii vin cu promisiuni neonorate, indiferent cine trece pe la Palatul Victoria. Abia în 2023 au început primele măsuri concrete

Tragedia de la Crevedia vine la doi ani de la Explozia de la rafinăria Petromidia din Năvodari, care a dus la moartea unui om și rănirea altor cinci, a adus în atenție din nou problema lipsei paturilor pentru pacienții arși în România. La opt ani de la cea mai mare tragedie din România – incendiul de la Colectiv, în care și-au pierdut viața 64 de oameni România nu are un centru de mari arși. Anual însă, sunt între 600 și 800 de pacienți cu arsuri, din datele anunțate anterior de reprezentanți ai Ministerului Sănătății.

Autoritățile din sănătate, ministerul Sănătății, au semnat un contract pentru construirea unui centru de mari arși in Bucuresti de abia la 22 august 2023, iar lucrările ar trebui sa înceapă in septembrie, cu doar câteva zile înainte de tragedia din Crevedia. Pana acum, niciun alt centru de mari arsi nu a mai fost construit, dupa tragedia de la Colectiv din 2015, cand zeci de oameni au avut nevoie de îngrijiri specializate.

Actualul ministru al sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a semnat săptămâna trecută contractul pentru construirea Centrului de Mari Arși în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, iar lucrările vor începe în prima săptămână din septembrie.

Noua clădire va cuprinde 2 săli de operație pentru pacienții cu arsuri severe, 10 paturi pentru pacienții critici, 16 paturi ATI postcritici și 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă. În cadrul centrului va funcționa și un nou ambulatoriu de specialitate.

Valoarea investiției este de 56 milioane de euro și face parte din Proiectul derulat de Ministerul Sănătății cu Banca Mondială. Durata de execuție a obiectivului de investiții este de 26 de luni.

Lucrările de construcție a Centrului de Mari Arși de la Timișoara au început în luna iunie. Până la finalul anului urmează să fie semnat contractul pentru construirea Centrului de Mari Arși de la Târgu-Mureș.

Incapacitatea României de a construi un centru de mari arși pentru ca pacienții să fie tratați corespunzător cât mai rapid transformă orice tragedie într-o luptă contra cronometru pentru a trimite în străinătate pacienții.

Un spital pentru pacienții arși se diferențiază de o unitate generalistă prin circuitele de instalații, filtre, camerele de tratament și partea de instalații, care este și cea mai complicată, explica anterior pentru ZF medicul Wargha Enayati. La nivel de costuri însă, ridicarea unui spital pentru arși este comparabilă cu a unui spital obișnuit – circa 25 mil. euro pentru o unitate de 7.000 mp, adică 30-40 de paturi. El are o experiență de zeci de ani în construcția spitalelor, fiind fondatorul rețelei Regina Maria, iar recent a deschis un centru medical care include și un spital oncologic.

Totuși, România nu a reușit să deschidă de la zero decât un spital în ultimii 30 de ani – la Mioveni, Argeș –, iar proiectele se opresc la faza studiilor de fezabilitate.

Din 2015 până în 2020 au fost trimiși în afara țării pentru tratament 76 de pacienți cu arsuri care nu au putut fi tratați în România, unde lipsesc centrele pentru mari arși. Cele 24 de paturi existente în România sunt amplasate în spitale publice cu profil generalist, iar România nu are un centru care să se ocupe doar de acești pacienți.

Valoarea tratamentului și a îngrijirii pacienților în total în cei șase ani pentru care CNAS a transmis date a fost de 4,8 mil. euro, adică 20% din cât ar costa un spital construit de la zero, din calculele ZF.

Deși în declarații sănătatea este prioritară, la nivel de proiecte începute și finalizate nu se aplică promisiunile. În ultimii ani, după incendiul de la Colectiv, o tragedie care a arătat imaginea reală a sistemului sanitar românesc, au mai fost tragedii care au zguduit domeniul medical: incendiul de la spitalele Neamț și Matei Balș, dar și explozia de la rafinăria Petromidia în urma căreia doi dintre pacienții răniți au fost transferați în străinătate, angajatorul suportând costurile.

Cei mai mulți pacienți cu arsuri au plecat în străinătate în  2015, anul în care a fost incendiul din Colectiv. Și în 2019 au fost trimiși 12 pacienți cu arsuri în străinătate.

După incendiul de la Colectiv,  președintele Klaus Iohannis și toți miniștrii sănătății au vorbit despre nevoia de a crește numărul de paturi în spitale pentru marii arși, adică pacienții cu suprafață de peste 20% afectată din corp. Practic însă nu s-au făcut pași importanți până acum, deși au trecut opt ani de la Colectiv.