Opt afaceri în franciză, născute în pandemie. Ce factori le-au ajutat să supraviețuiască în criza sanitară

Tot mai mulți antreprenori români au decis în pandemie să-și crească afacerile prin sistemul de franciză. Noile modele de business din piața de francize din România, care cuprinde peste 400 de concepte de activitate, sunt atât din industrii care își revin rapid din criză, cum ar fi HoReCa sau industria de înfrumusețare, cât și din sectoare de activitate care au crescut în pandemie, cum sunt construcțiile și educația, susține Paul Voicu, managing partner Franchwise, companie de consultanță în domeniul francizelor.

 

1.  L’Amande

Cofetăria cu laborator propriu pentru produse fără gluten, L’Amande – Desserts sans gluten, o afacere  începută de Daniela Alecse în 2016, a făcut primul pas către sistemul de franciză în pandemie.

Povestea afacerii L’Amande a început în urmă cu șase ani, atunci când Daniela Alecse, fondatoarea companiei, care la acea vreme lucra într-o corporație, a fost diagnosticată cu boala celiacă (intoleranță la gluten). Una dintre cele mai mari provocări antreprenoriale cu care s-a confruntat Daniela Alecse atunci când a decis să înființeze business-ul a fost faptul că majoritatea distribuitorilor de materii prime din HoReCa nu știau exact ce presupune un produs „gluten free”. Referitor la dezvoltarea modelului de business L’Amande – Desserts sans gluten prin sistemul de franciză, ultima investiție a fost realizată în acest an, atunci când a fost deschisă prima franciză în Bacău. Investiția într-o franciză L’Amande poate ajunge și la 50.000 de euro. De curând a fost semnată și a doua franciză, dar locația încă nu a fost aleasă.

Printre motivele pentru care acest model de business s-a dezvoltat în pandemie, enumerate de reprezentanții Franchwise, se numără cererea pentru produse și dieta stricte fără gluten, aflată în creștere constantă, și creșterea apetitul antreprenorial în orașele mari din țară. „Spre exemplu, prin sistemul de franciză, au fost realizate două investiții noi  L’Amande: la Bacău, investiție de 50.000 de euro, și la Timișoara.”

 

2. Bubble Waffles

Bubble Waffles, un concept românesc care are la bază produse de tip desert, este un business început în Constanta în anul 2017 care a deschis în pandemie primele locații francizate. Bubble Waffles este o afacere pornită de la zero de Cristian Chifoi și Cristian Matei, cu două unități proprii deschise în Constanța și Sibiu, și primele unități deschise în București și Brașov, după care urmează deschiderea unor francize noi în Târgoviște și Timișoara. Motivul pentru care acest model de business s-a dezvoltat în pandemie este creșterea interesului pentru afaceri care au în portofoliu produse simple, ușor de vândut în spații cu vad comercial.

 

3. Biotiful

Biotiful este un business cu saloane de frumusețe care estimează anul acesta o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro. Angelina Cozma, fondatoarea companiei, a decis să-și extindă businessul prin sistemul de francize și vrea să se dezvolte la nivel național. Elementele care au dus la dezvoltarea acestui business în pandemie sunt: faptul că industria de beauty și-a revenit după eliminarea restricțiilor, iar saloanele de înfrumusețare sunt mai populare ca niciodată, tendințele de creștere a consumului de servicii și produse non-toxice, și faptul că e un business construit în jurul unei comunități.

 

4.Maison des Crêpes

Maison des Crêpes este un lanț de restaurante bazat pe clătite dulci și sărate dezvoltat de Valentin Strugaru, antreprenor cu experiență în industria Horeca care s-a dezvoltat în franciză în pandemie prin cinci locații noi în București, Ploiești, Iași și Buzău. Grupul City Grill, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața restaurantelor din România, a preluat 49% din acțiunile businessului Maison des Crêpes. Parteneriatul creat aduce expertiza și resursele unuia dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor din România. „Am cumpărat 49% din Maison des Crêpes și vrem să deschidem în franciză 30 de restaurante în trei ani,” spune Dragoș Petrescu, fondator City Grill. După redeschiderea sectorului HoReCa post-lockdown, vânzările grupului au ajuns undeva la 70% față de nivelul din 2019. Susținerea investitorului strategic City Grill și faptul că sectorul HoReCa este o piață ușor francizabilă se numără printre motivele care au stat la baza evoluției businessului în perioada pandemiei.

 

5. Graphein

Compania antreprenorială Graphein s-a extins la nivel național în pandemie prin deschiderea a trei francize, în Iași, București și Cluj-Napoca.

Investiția minimă în franciză începe de la 5.000 euro și poate ajunge la 50.000 euro și include furnizarea echipamentelor și a tehnologiei necesare, mobilier, stocul inițial de echipamente de protecție, campania de marketing de lansare și capital circulant pentru primele trei luni operaționale. Factorii care au permis creșterea afacerii în această perioadă sunt, pe de-o parte, faptul că domeniul construcțiilor nu a fost afectat de pandemie, ba chiar, spre deosebire de alte domenii, aici chiar au fost creșteri semnificative în 2020 și în anul 2021, dar și faptul că scanarea 3D ar trebui să devină o practică cât mai comună în domeniu, întrucât eficientizează foarte mult procesul măsurătorilor și de întocmire al releveelor și este un pas important în modernizarea întregii industrii.

 

6. Kiddo

Kiddo Play Academy, este un business antreprenorial românesc specializat în dezvoltarea de centre de joacă pentru copii. Kiddo Play Academy este prezent în București cu doua locații, în Băneasa Shopping City și ParkLake și vor sa ajungă în toate orașele cu peste 300.000 de locuitori din țară, iar investiția pe o locație este de aproximativ 700.000 euro pentru un concept cu suprafețe mari, de minim 800 de metri pătrați. Viitorul proiect Kiddo Play Academy se va desfășura pe o suprafață de 3.200 de metri pătrați, în urma unei investiții de peste un milion de euro. Lipsa conceptelor mari în principalele centre economice ale țării, cum e Cluj-Napoca, care nu dispune de spații de joacă pentru copii într-un spațiu indoor, au impulsionat dezvoltarea businessului.

 

7. Nomin Jyuku – matematică mentală japoneză

Povestea Nomin Jyuku începe în 2015, când se deschide primul centru de soroban din România, fiind reprezentantul oficial al Școlii Japoneze Houmei Jyuku – membru de onoare al Federației Naționale Japoneze de Soroban. Tehnica Nomin Jyuku este tehnica de aritmetică mentală creată în totalitate de experții japonezi ai școlii Houmei Jyuku, recunoscută pentru peste 70 de ani de tradiție în soroban. Reputația dobândită o plasează în rândul celor mai vechi și eficiente școli din lume, care stăpânesc metoda autentică de învățare a sorobanului și a calculelor japoneze. Motivele pentru care acest model de business se dezvoltă în pandemie de datorează faptului că francizele care au un model de business în industria educației vor crește rapid în context pandemic, dar și pentru că părinții investesc tot mai mult în educația copiilor.

 

8.  Deziclean

Cu peste zece ani experiență și 368 de clienți, Deziclean oferă servicii de curățenie pentru birouri, sectorul comercial, industrial, alimentație și rezidențial. Cu o cifră de afaceri de peste 6 milioane euro, Deziclean este unul dintre cei mai mari angajatori din industria de servicii de curățenie din România, cu un număr aproximativ de 700 de angajați. Un francizat Deziclean trebuie să aibă un buget de 39.800 euro de investit pentru începerea business-ului. Creșterea pieței serviciilor de curățenie datorită revenirii din zonele de birouri și comercial și continuarea creșterii în domeniile industrial și rezidențial, două industrii care au crescut în pandemie stau la baza evoluției sale, alături de noul context în care afacerile își desfășoară activitatea: mai multe restricții de curățenie impuse de pandemie.