Opinii primite la redacție: Impactul Utilizării Nereglementate a Inteligenței Artificiale asupra Inegalității Economice

Eseu scris de Matei-Alexandru Dăianu, Louie Pfeiffer și Julian Tatsuya Vollberg, studenți la PPE (Filosofie, Politică și Economie) la Erasmus University College în Rotterdam.

Inteligența artificială (IA) este considerată pe scară largă drept una dintre cele mai puternice tehnologii, fiind sursa unei noi revoluții tehnologice. Bazându-se pe surse relevante, acest eseu examinează modul în care IA va influența inegalitatea economică, susținând că implementarea sa nereglementată o va accentua.

IA promite să stimuleze productivitatea, dar amenință, în același timp, să înlocuiască oamenii în anumite locuri de muncă și să îi completeze în altele. Studiile arată că în economiile avansate, aproximativ 60% dintre locurile de muncă sunt expuse la IA, din cauza prevalenței locurilor de muncă ce necesită sarcini cognitive și studii superioare. În acest sens, IA contrastează cu tehnologiile anterioare, care au automatizat în mod tradițional sarcinile de rutină și au înlocuit angajații cu calificare scăzută și medie (a se vedea Figura 1).

Având în vedere relația pozitivă semnificativă dintre expunerea la IA și nivelul de educație al angajaților, profesiile afectate de IA pot fi clasificate în trei grupe: „expunere ridicată, complementaritate ridicată”, „expunere ridicată, complementaritate scăzută” și „expunere scăzută”. În consecință, profesiile din categoria „expunere ridicată, complementaritate ridicată”, precum chirurgii, avocații și judecătorii, pot beneficia de o creștere a productivității datorită sprijinului oferit de IA, păstrându-și totodată rolul esențial de supraveghere umană calificată. Pe de altă parte, persoanele care ocupă posturi din categoria „expunere ridicată, complementaritate scăzută” se confruntă cu o probabilitate mai mare ca IA să le înlocuiască sarcinile umane, ceea ce ar putea duce la o scădere a cererii de forță de muncă și la o creștere mai lentă a salariilor pentru aceste posturi .

  Un raport al FMI din 2025 a analizat efectul răspândirii IA asupra inegalității economice în Regatul Unit. Pe baza microdatelor privind gospodăriile, locul de muncă al aproximativ 60% dintre angajații aflați la percentila 90 este expus la a fi preluat de IA. Cu toate acestea, la percentila 10, doar 15% dintre angajați se află în această situație. În ciuda acestui fapt, cea mai mare parte a averii celor aflați în percentila 90 de venit nu provine din salarii, ci din active cu randament ridicat. Astfel, aceștia sunt capabili să compenseze potențiala înlocuire a sarcinilor datorită randamentelor de capital generate.

Presupunând o înlocuire sarcinilor de către IA, modelul raportului FMI, prezice o scădere a coeficientului Gini cu 1,73 puncte procentuale pentru salarii și o creștere cu 7,18 puncte procentuale pentru avere. Inegalitatea salarială mai redusă rezultă din creșterile salariale ale lucrătorilor cu calificare redusă, datorate productivității mai ridicate, și dintr-o scădere a salariilor lucrătorilor cu înaltă calificare. Inegalitatea averii crește deoarece lucrătorii cu înaltă calificare obțin randamente ale capitalului de la întreprinderi. Așadar, fluxul de capital este în continuare direcționat către persoanele aflate în percentilele superioare de venit. În cazul automatizării sarcinilor de rutină, modelul prezice o creștere atât a inegalității salariale, cât și a celei a averii, coeficientul Gini crescând cu 2,05 p.p. și, respectiv, 6,89 p.p.

Presupunând complementaritatea cu IA, coeficientul Gini al salariilor ar scădea cu 0,22 p.p., în timp ce coeficientul Gini al averii ar crește cu 7,16 p.p. Studiile menționează că în cazul în care firmele exploatează gradul mai ridicat de interschimbabilitate dintre angajați, creșterile salariale ar putea să nu se materializeze niciodată.

În concluzie, indiferent de abordare, elementul constant al rezultatelor este că inegalitatea averii crește, în timp ce inegalitatea salarială ar putea înregistra o scădere minoră, dar incertă. Astfel, îngrijorarea este că IA ar putea perturba piața muncii într-un mod care ar avantaja persoanele înstărite și ar dezavantaja persoanele care încearcă să urce pe scara economică, adâncind diviziunile sociale și concentrând puterea economică într-un mod ce poate fi ireversibil.

Referințe

Mehdi, T., Morissette, R. (2024). Experimental Estimates of Potential Artificial Intelligence Occupational Exposure in Canada. Statistics Canada. https://doi.org/10.25318/11f0019m2024005-eng