Opinie: Se uită vreun ministru, primar sau prefect, vreodată, la elevii din Căiuți sau Răcăciuni sau Oituz? Nu îi pervertim cu bani, dar cum duci dragul de școală în satele din România?

Trăind în București, riscăm să pierdem uneori din vedere realitatea de dincolo de șoseaua de centură, bucuroși în bula noastră că o mână de olimpici a mai luat niște premii internaționale, certându-ne agresiv pe diferențe de sutimi la notele de la Evaluarea Națională. Sunt licee în Capitală în care 9.90 nu îți asigură intrarea la profilul dorit. Sunt copii care plâng pentru că au 9.50.

În realitatea paralelă numită România rurală, lucrurile sunt mult mai simple. Ținta supremă este să iei peste 5. Puțini visează la note peste 6, iar cei care ating 8-9 sunt probabil niște genii nedescoperite, care fie vor avea șansa să evadeze din mediul în care au crescut, fie să se piardă pe drum.

În România de la sat, profesorii par să fi abandonat lupta. Cauzele probabil că sunt multe. Cine a stat vreodată să facă un studiu real pe situația învățământului de la țară? Cine i-a întrebat vreodată pe profesorii de acolo care sunt problemele lor? De ce nota 5 este victoria supremă pentru elevi după 9 ani de școală? Cine i-a intrebat vreodată pe elevi ce nevoi au? Dacă au manuale, dacă au lumină să își facă temele, dacă au timp de teme sau trebuie să ajute la munca familiei, dacă merg frecvent la școală sau când mai apucă, dacă înțeleg materia, dacă profesorii se ocupă de ei, dacă au mâncat ieri, dacă iarna au cu ce să se ducă la școală?

Într-o conferință de presă recentă, pe tema burselor, ministrul Educație, Daniel David, spunea că elevii trebuie să vină cu plăcere la școală, să vadă școala ca o cale spre succesul social, nu ca pe o modalitate de a învăța pentru o notă care să-i aducă niște bani. ”Sistemul de burse pe care îl avem este anormal, vreau să îl aducem în normalitate de dragul copiilor. Nu le putem perverti în doi ani mintea să creadă că vin la școală ca să ia note pentru a lua burse”, spune ministrul Educației.

Dar la elevii din Căiuți sau Răcăciuni sau Oituz sau Bocșa s-a uitat vreodată? Există vreun plan real și pentru ei? Cum îi facem să vină cu drag la școală și să învețe?

Avem planuri-cadru pentru liceu, dar marea majoritate a elevilor din mediul rural nici nu visează la așa ceva. Ei visează să ia măcar 5 la Evaluarea Națională. După 9 ani de școală, mulți dintre ei abia scot un 3-4 la matematică.

La școala gimnazială din Căiuți, județul Bacău, 42% dintre elevi au luat sub 6 la EN, la Răcăciuni din 43 de elevi 11 au luat sub 5, la Agăș, tot în județul Bacău, 31% au sub 5, iar la Cleja 43%. În Caraș-Severin, la școala gimnazială Dr. Ion Sîrbu din Eftimie Murgu, 9 din cei 12 elevi au medii sub 6 la Evaluare, iar la școalile din Bocșa sau Borlova 60% din elevi sunt în această situație. La Școala Gimnazială „Sofia Arcan“ din Moldova Nouă toți cei 13 elevi au media la Evaluare sub 6. Mulți dintre cei cu o medie de 5 și ceva la Evaluare, au luat doar 4 si ceva la una din cele două probe.

Privite la nivel național, ca medie, rezultatele de la Evaluarea Națională arată mai bine: din cei 152.233 de candidați prezenți, doar 17% sunt sub nota 5. La examenul de Limba Română, 15% au luat sub 5, iar la cel de Matematică 24%.

Dar, când punem lupa pe rezultatele de la sat, din totalul elevilor înscriși, 30% dintre elevi au medii sub 5, iar circa 20% au luat între 5 și 6. Practic, jumătate dintre elevii din mediul rural au reușit să ia maxim 6 la examen după 9 ani de școală. Medii peste 9 au luat doar 4% dintre ei și nu există nicio notă de 10. La matematică, 4 din 10 elevi de la țară au luat sub 5, iar la română un sfert din elevi au avut același rezultat.

Am ales localitățile enumerate absolut aleatoriu. Ele nu sunt cu nimic diferite de alte localități mici și alte școli uitate de miniștrii care s-au perindat în ultimii 35 de ani. A fost vreodată întrebat vreun inspector școlar, vreun primar sau prefect de ce apar aceste rezultate și ce soluții are pentru remedierea situației?

Surprinzător, la unele dintre școlile vezi 1-2 copii cu note peste 9, elevi care au reușit să ia peste 9.50 la examenul de română sau de matematică. Și nu poți să nu te întrebi cum au reușit ei să se ridice peste ceilalți colegi, ce îi face diferiți? Familia, ambiția? Poate dacă cineva s-ar uita la ei, ar avea și răspunsul la întrebarea ”cum putem salva școala de la țară”.

Dar nu se uită nimeni. Nici la cei de 9, nici la cei de 2-3-4 sau 5. Ei sunt doar niște statistici, incluse într-un raport peste care se va pune praful. Alte generații vor intra în clasa 0 și vor ieși după 9 ani de școală cu media 5 sau 6 la examenul final.

Între timp, România are cel mai mare procent de tineri șomeri, 25%. Și cea mai mare parte dintre ei vin probabil din aceste școli de care Ministerul Educației, primarii și prefecții nu au timp. Pentru că prioritățile sunt aparent altele.