Opinie Oana Ionită, Ziarul Financiar: Generația Z muncește, dar nu reușește să țină pasul cu inflația: pentru tineri, banii au devenit cea mai mare sursă de stres în 2025

În 2025, stresul nu mai este doar un simptom al unei vieți agitate, ci o realitate structurală care definește modul în care trăim, muncim și ne raportăm la viitor. Inflația continuă să afecteze veniturile tinerilor, instabilitatea politică pare o constantă în multe țări europene, tensiunile internaționale creează nesiguranță, iar rețelele sociale amplifică presiunea zilnică de a fi la zi cu toate noutățile și de a afișa o viață perfectă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cazurile de anxietate și depresie în rândul tinerilor au crescut cu peste 25% la nivel global în ultimii cinci ani, iar Eurostat arată că aproape jumătate dintre europenii între 18 și 29 de ani se declară mai stresați acum decât înainte de pandemie. În acest context, am întrebat generația Z din România care este principala sursă de stres în 2025, iar răspunsurile lor confirmă și tendințele globale: banii domină topul grijilor, mult înaintea altor factori.

La întrebarea „Care e principala sursă de stres pentru tine în 2025?”, 56% dintre respondenți au ales banii și inflația, 18% au indicat situația politică a țării, 23% au menționat tensiunile geopolitice, iar doar 3% au spus că presiunea rețelelor sociale este cea mai mare problemă. Aceste procente conturează un portret fidel al priorităților și al anxietăților generației Z: un accent covârșitor pe securitatea financiară și pe instabilitatea economică, urmat de un interes mai scăzut pentru factori tradițional considerați stresanți, precum politica sau mediul digital.

Dacă analizăm mai atent fiecare categorie, observăm că presiunea economică este firul roșu care traversează toate nivelurile vieții tinerilor. Inflația persistentă a crescut costul vieții, iar chiria și utilitățile consumă o parte tot mai mare din venitul lunar. Chiriile în marile orașe – București, Cluj, Timișoara – au ajuns să înghită jumătate din salariul unui tânăr angajat, iar utilitățile și transportul mai adaugă câteva sute de lei lunar. Mulți tineri lucrează în domenii creative sau bazate pe tehnologie, unde oportunitățile par promițătoare, dar contractele sunt adesea temporare și nesigure. Pentru unii, freelancingul sau proiectele part-time sunt singura opțiune, dar asta înseamnă venituri fluctuante și lipsă de stabilitate. Mai ales când vine vorba de achiziții mari, precum o locuință sau o mașină, acestea par tot mai departe de posibilitățile reale ale tinerilor. Banii nu mai sunt doar un instrument de supraviețuire, ci devin o măsură a siguranței personale și un motiv constant de comparație socială.

Dincolo de bani, politica internă este o altă sursă de frustrare. România a trecut în ultimii ani prin crize guvernamentale succesive, scandaluri de corupție și promisiuni electorale care nu s-au materializat. „Locuințe pentru tineri”, „reforme în educație”, „sprijin pentru intrarea pe piața muncii” sunt sloganuri pe care generația Z le aude la fiecare ciclu electoral, dar realitatea rămâne aceeași. Mulți dintre tinerii de azi au crescut cu protestele din Piața Victoriei, cu știrile despre ordonanțe de urgență controversate și cu sentimentul că deciziile politice sunt mai degrabă jocuri de culise decât soluții reale. În loc să devină mai implicați, mulți aleg să se detașeze, convinși că liderii se schimbă, dar problemele structural vor rămâne.

Citiți continuarea pe www.zf.ro

Oana-Maria Ioniță este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri PREMIUM