Opinie Mihaela Feodorof, executive coach și business consultant - Coachingul transformațional sau „varianta 4D” a coachingului

Mă aflam la începutul drumului managerial când am luat contact prima dată cu noțiunea de „coaching” – un termen devenit deja uzual în lumea de business. Mi-a căzut bine recunoașterea efortului îndelung depus prin numirea într-o funcție de conducere. După ce am depășit însă răsfățul egoului, am căzut epuizată și tristă cu capul între palme. Ce mă fac acum? De unde și de ce am eu de astăzi alte drepturi? Și cum să mă despart de bunele relații colegiale, chiar prietenești, pe care le aveam deja cu cei cu care făcusem până ieri, cot la cot, atâtea lucruri? Nu-mi stă în fire să stau prea mult în faza premergătoare depresiei, așa că m-am dus la cel căruia îi datoram atât recunoașterea, dar mai ales starea în care mă aflam. I-am spus exact ce simt, ce gândesc și i-am cerut ajutorul. Mi-a zâmbit, mi-a spus că știe și înțelege prin ce trec, dar că el nu știe cum să mă ajute. Dar poate să-mi recomande un proces de dezvoltare care să se desfășoare pe mai multe luni și în care să fiu însoțită de un coach.

Au trecut peste 15 ani de atunci. Termenul s-a banalizat. Toată lumea știe acum ce este și cum se consumă coachingul. Și oferta de servicii s-a rafinat pe măsură ce tot mai multe persoane au înțeles procesul și s-au specializat, certificat sau nu, în a profesa. Termenul netraductibil, integrat în limbajul corporatist universal, prin care înțelegem antrenarea unui nou mod de a gândi și acționa, a unor comportamente până atunci inexistente sau ineficiente pe care coach-ul, beneficiarul, le dorește. Unii îl consideră la modă, alții îl văd ca pe un instrument care îi ajută să evolueze profesional și personal.

Odată cu dezvoltarea mediului de business, persoanele care activează în zona de middle și top management, cât și antreprenorii români au început să apeleze la coaching. Primul nivel de dezvoltare al coachingului este cel tranzacțional – cel care te ajută să îți stabilești cu claritate obiectivele pentru care lucrezi, să îți construiești un plan de acțiuni adecvat dorințelor și resurselor tale, dar mai ales să obții rezultate măsurabile. Așadar, coachingul tranzacțional se concentrează pe acțiune. Însă pentru a gestiona eficient toate acestea este nevoie ca tu, cel care conduci o echipă sau ai o afacere, să rămâi în armonie cu viața ta profesională și personală.

Și iată-ne într-o altă paradigmă a creșterii, la următorul nivel al procesului de coaching – coachingul transformațional. În anii de lucru susținut cu diverse persoane pe care le-am însoțit în procesul de dezvoltare prin executive coaching, am ajuns deseori aici. Am identificat și readus la viață, în viața beneficiarului, roluri uitate, abandonate, ale persoanei în cauză. Niciodată nu am renunțat însă.

A pune întrebări cu sens, care ating suprafețe ascunse privirilor, este instrumentul de lucru al coach-ului. Soț(ie), fiu/fiică, frate/soră, prieten(ă), sportiv(ă), șef(ă), coleg(ă), iubit(ă), orice altă pasiune, plăcere care te ține viu(e), sunt perspective din care funcționezi scoțând la iveală abilitățile tale, cel care vrei să fii din nou însuflețit de ceea ce faci, energic și cu privirea luminoasă. Între timp, cu siguranță nefiind singura care a ajuns în această paradigmă de lucru, programele de certificare au evoluat pe măsură. Până în acest moment, coachingul transformațional este cea mai completă și complexă metodă de dezvoltare personală și profesională, „varianta 4D a coachingului”. Adică, mai pe înțelesul tuturor, toate demersurile de dezvoltare sunt dedicate individului în totalitatea sa, fără a face separarea între viața personală și cea profesională.

Procesul de coaching transformațional face trecerea la nivelul superior de dezvoltare, antrenând individul pentru modelul de leadership transformațional. Dar pentru că nu este atât de simplu pe cât de frumos sună, nu oricine, sau oricând, este pregătit să parcurgă acest nivel. Față de coachingul tranzacțional, cel transformațional aduce sub aceeași umbrelă toate rolurile pe care le ai, conștient sau inconștient, în viața ta. Nu este un exercițiu ușor. Dar știm deja că numai în afara zonei de confort creștem. Acest tip de coaching activează resursele individului în ansamblul său, fapt ce antrenează diferite forme de inteligență (rațională, emoțională sau spirituală) ale persoanei implicate în proces.

Nu este terapie, nu este mentorat, nu este consiliere! Este exact ceea ce îți este greu să faci singur – un suport în analizarea și conștientizarea perspectivelor vieții tale și a acțiunilor pe care le întreprinzi din această perspectivă. Rezultatele acestui demers vin, așa cum era firesc, ca efect al acțiunilor din viața noastră de zi cu zi. Mai concret, dacă eu îmi antrenez empatia, ingredientul vital al eficienței inteligenței emoționale, voi vedea efectele (primind chiar feedback de la cei din preajma mea) atât în rolul de manager de la birou, cât și în cel de părinte, prieten, soț etc.
Cum măsor eficiența procesului de coaching transformațional? Prin eficiența cu care acționez, claritatea cu care îmi stabilesc obiectivele, dar mai ales obiectivitatea și înțelegerea corectă a contextului în care funcționez.

Una dintre experiențele în care coachingul transformațional și-a dovedit eficiența îmi trezește amintiri foarte frumoase. Am lucrat cu o persoană care avea rolul de CEO de multinațională. O femeie frumoasă, inteligentă, rafinată, care lucra într-o industrie ce i se potrivea mănușă. Intenția acesteia, din perspectivă profesională, a fost aceea de a-și clarifica și eficientiza relațiile cu echipa de board și oamenii cheie din echipă. Am lucrat la acest aspect prin mai multe demersuri până am ajuns la un proces individual de dezvoltare.

Am trecut pragul coachingului tranzacțional către cel transformațional pas cu pas, printr-un exercițiu îndelungat de introspecție care a generat schimbări majore în viața sa per ansamblu. Ca să fiu succintă, și-a schimbat cu totul modul de a funcționa, a făcut alegeri definitorii plecând de la un rol profesional care au generat repoziționarea sa în viață – modul în care dezvoltarea sa a impactat organizația s-a tradus în creșterea cifrei de afaceri, prin relații mai armonioase cu echipa și partenerii de business, dar și în viața personală. La un moment dat, o altă clientă îmi mărturisea convingerea ei că șeful companiei în care lucra (CEO-ul multinaționalei) are, la rândul său, un coach, având în vedere provocările prin care treceau la nivel organizațional. Așadar, a avea un însoțitor de drum atunci când modul de a acționa nu pare a fi cel mai eficient, dar nici în armonie cu tine, devine un standard de igienă personală și profesională, așa cum îți verifici anual starea sănătății.