Opinie Lavinia Rașca: Păstrați treaz spiritul inovator al afacerii!
Clayton Christensen și alți specialiști de marcă afirmă că inovarea este mult mai prezentă în afacerile antreprenoriale decât în departamentele de cercetare și dezvoltare ale celor mai performante corporații.
Este adevărat: pentru a obține avantajul competitiv, antreprenorii sunt agili în valorificarea oportunităților, aduc pe piață produse și servicii noi sau folosesc în premieră procese moderne, ce reduc timpul de servire și costurile. Prin contrast, de cele mai multe ori, în companiile mari, cultura birocratică încetinește și chiar împiedică luarea deciziilor și, pe cale de consecință, încetinește sau împiedică inovarea și creativitatea. De obicei, când își propun proiecte cu grad mare de inovare, companiile mari achiziționează entități antreprenoriale sau încheie cu ele contracte comerciale, cumpărând produse, sevicii sau licențe.
Când afacerea crește, pot apărea probleme de comunicare, iar sistemele de aprobare și de control pot deveni mult mai greoaie. Cu cât sunt implicate mai multe persoane cu păreri proprii și divergente în procesul decizional, cu atât discuțiile prietenești, care duc la decizii rapide, cedează locul ședințelor și rapoartelor oficiale și lungi. Este și mai grav când persoane din posturile specializate au interese diferite, chiar divergente. În toate condițiile menționate, angajații creativi se simt frutrați și fie pleacă din companie, fie devin apatici.
În unele companii de succes, care cresc, apare pericolul ca relațiile cu clienții să intre cu timpul în rutină și furnizorii, din dorința de a fi eficienți în satisfacerea nevoilor clienților, pe care cred că le cunosc foarte bine, nu mai pun întrebări sau evită schimbările. Vi s-a întâmplat să vă simțiți greșit înțeleși, în calitate de clienți? Să așteptați de la furnizori opinia lor de specialiști, pe lângă tratamentul politicos și prompt, și, în loc de asta, să vă simți dezamăgiți pentru că, dintr-o politețe greșit înțeleasă, sau dintr-o nepăsare disimulată, nu v-au prevenit că sunteți pe cale să faceți o alegere greșită sau nu v-au informat despre o soluție nouă, mai bună, gândindu-se că o veți găsi prea scumpă? Mie mi s-a întâmplat și atunci i-am părăsit pe vechii parteneri, deveniți inerți, în favoarea altor firme, agile și îndrăznețe. De ce poate apărea această inerție, pe măsură ce companiile cresc și se maturizează? Pentru că, fiind prea absorbite de eficiență și de excelență în operațiuni, uită de necesitatea de a se reinventa și de a se adapta la mediu.
Automulțumirea și aroganța pot apărea atunci când creșterea și succesul îi îmbată pe antreprenori și pe echipele lor. “De ce ar fi necesare schimbări, care produc deranj și consum de resurse, de vreme ce totul merge atât de bine?“ – se gândesc unii dintre ei. “De ce să investim în tehnologii noi, când cele actuale au dat rezultate, iar noi le perfecționăm și le eficientizăm permanent?“ “Chiar dacă acum clienții doresc altceva, își vor da seama cu timpul că au greșit.“ Vi se pare imposibil un astfel de mod de gândire? Din păcate nu este.
DE CE DISPAR CREATIVITATEA ȘI SPIRITUL INOVATOR CÂND COMPANIILE CRESC?
Cei care au studiat acest fenomen au evidențiat trei cauze principale. Este indicat ca antreprenorii să le cunoască, pentru a le putea evita – total sau, cel puțin, într-o cât mai mare măsură – și pentru a păstra vii creativitatea și inovarea în afacerile lor, atunci când se dezvoltă.
Aceste cauze ale dispariției creativității și spiritului inovator sunt:
1. birocrația și îngreunarea comunicării odată cu creșterea dimensiunii companiei,
2. interpretarea greșită a nevoilor clienților
3. automulțumirea și aroganța.
CUM SĂ MENȚINĂ ANTREPRENORII SPIRITUL INOVATOR TREAZ?
Din fericire, inovarea și adaptarea la condițiile pieței nu sunt incompatibile cu creșterea companiei. Antreprenorii pot păstra inovativitatea companiei prin:
1. gândirea strategică și clar comunicată, care să canalizeze ideile persoanelor creative în direcția avută în vedere de antreprenor;
2. implicarea personală a antreprenorilor și a top managerilor în procesul de inovare, cu toate că operațiunile devin mai complexe și ocupă tot mai mult timp;
3. consolidarea culturii organizaționale propice, în care oamenii creativi și inovativi se simt bine și stimulați. |ntr-o astfel de cultură:
- oamenii sunt încurajați să caute în permanență noul, scrutând mediul extern,
- eșecurile nu sunt pedepsite, ci folosite ca prilejuri de a învăța și de a progresa,
- angajații sunt apreciați și recompensați pentru ideile și pentru inovațiile lor,
- ierarhia organizațională nu stă în calea aplicării ideilor inovatoare în practică;
4. perfecționarea și scurtarea continuă a procesului parcurs de la apariția ideilor până la comercializarea lor, astfel încât:
- numărul de idei generate să fie cât mai mare,
- inovațiile valoroase să nu fie oprite,
- riscurile eșecului să fie reduse prin intermediul unor măsuri urgente,
- resursele să fie direcționate către proiectele cele mai interesante;
5. angajarea de persoane cu atitudine antreprenorială, care:
- acceptă schimbarea și nu precupețesc eforturi pentru a pune în practică soluții noi,
- văd oportunități în nevoile nesatisfăcute,
- apreciază colaborarea și managementul participativ;
6. concentrarea simultană și cu atenție egal distribuită asupra procesului de inovare și asupra performanței în operațiuni.
ÎN LOC DE CONCLUZIE
Bill Gates spunea că „succesul este un profesor prost. Îi seduce chiar și pe oamenii cei mai inteligenți, făcându-i să creadă că nu vor eșua niciodată“.
Legat de acest citat, care mi se pare foarte adevărat, doresc să vă recomand o carte – „Seduced by Success“, de Robert J. Herbold. Autorul folosește exemplele unor companii precum General Motors, Kodak și Sony, pentru a arăta cum pot fi evitate capcanele care stau în calea creativității și inovării în companii și cum se poate menține avantajul lor competitiv pe termen lung. Astfel de capcane sunt menținerea modelelor de business și a produselor cu mare succes în trecut, dar depășite în prezent, care sunt promovate în continuare, la adăpostul unei culturi a confortului, în loc de a moderniza procesele și de a actualiza cunoștințele angajaților.
Astfel de greșeli pot fi evitate, arată autorul, dacă se acordă o atenție deosebită unor aspect precum:
1. Revitalizarea continuă a brandurilor și a produselor;
2. Abordarea din unghiuri noi a practicilor folosite cu succes;
3. Menținerea vitezei și agilității companiei cu ajutorul unui leadership puternic;
4. Luarea măsurilor necesare astfel ca angajații să aibă putere și să nu fie împiedicați de birocrație să își manifeste ideile.